Despre insula Gili Air din Indonezia, am mai vorbit acum un an, când am stat 3 luni și am făcut un curs de scufundări. Situată aproape de Lombok, împreună cu Gili Meno și Gili Trawangan au devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice din Indonezia.
În aceast articol vom vorbi despre 2 lucruri importante într-o călătorie în Indonezia: Primul sunt opțiunile de transport din Bali spre insulele Gili (Gili Air, Gili Meno, Gili Trawangan). Al doilea este cum cauți cazare în Gili Air. Informațiile sunt valabile pentre celelalte insule Gili, dar și pentru restul Indoneziei.
Știam de acum un an cum este în insula Gili Air (Insula Paradis, după cum o numește lumea). E unul dintre cele câteva locuri din Indonezia pe care le-am vizitat și în care ne doream să ne întoarcem. Din Denpasar, orașul-capitală a insulei Bali, am format un grup de 4 persoane. Cu 3 zile înainte de Crăciun, am pornit spre micuța insulă exotică, unde urma să ne petrecem o lună.
ENGLISH :: BAHASA INDONESIA :: ESPAÑOL :: ITALIANA
Dacă veți dori să călătoriți prin Indonezia, veți avea nevoie de cel puțin o hartă. Noi am fost mereu în situații în care nu puteam găsi o hartă detaliată. Încercam să downloadez diverse hărți, dar de cele mai multe ori nu erau la scară suficient de mică pentru a putea fi folosite pe drum. Într-un final am găsit hărțile detaliate ale provinciilor din Indonezia pe care le puteți downloada de aici. Pe o parte dintre ele le-am verificat și se pot folosi cu încredere. Nu apar toate satele, dar găsiți formele de relief, cotele și denumirile munților, aeroporturile, hărțile centrelor capitalelor provinciilor și alte informații utile în călătorii, inclusiv insulele mai mici. Scala lor este între 1:53.000 și 1:1.650.000. Momentan, cred că sunt cele mai bune hărți pe care le găsiți online. Sper să vă ajute cel puțin la fel de mult cât ne-au ajutat pe noi!
Atenţie SUMATRA! Am pus cap la cap locurile prin care am trecut, cu linkuri spre articolele din blog corespondente:
După aproape 6 luni prin Indonezia, am epuizat bugetul propus pentru 2-3 luni și ne pregăteam de mers spre casă. Ne-am luat adio de la familia lui Gunawan dimineața devreme pentru că ei urmau să meargă la muncă și respectiv la școală. Rucsacul golit de tricouri lăsate amintire la cei de la baza de scufundări din Gili Air, era gata împachetat cu câteva haine subțiri, sarong-uri, haine groase pentru cele câteva zile pe care urma să le petrecem în Paris (era noiembrie, deci trebuia să avem și ceva haine mai groase), diverse cadouri primite, suveniruri, țigări cu cuișoare, câteva lanțuri cu perle, scoici și corali uscați culeși de noi de pe malul mării, condimente și alte câteva mici obiecte care ne aduceau aminte de locurile prin care am umblat.
Scufundările de agrement sau scuba-diving reprezintă o activitate fizică care a crescut în popularitate exponențial începând cu anii `50. Dacă până atunci era o activitate rezervată doar organismelor militare, mulțumită lui Jaques-Yeves Cousteau, a devenit un sport accesibil oricui. E drept, în România nu e la fel de celebru ca în alte țări, dar nici nu e la fel de ieftin ca și alergatul prin parc, încât să și-l permită oricine. Îmi amintesc că în adolescență, economiseam banii timp de un an ca să îmi permit să fac un nou curs sau câteva scufundări, pe timpul verii. Odată cu libertatea de a ieși din țară, tot mai mulți am fost atrași de scufundări.
Cocoșii cântă oricând în Gili Air. Puteți întreba pe oricine care a stat mai mult de o zi pe insulă, că acesta e unul din lucrurile care te marchează. Deschid ochii încet și îmi dau seama că nu mai pot dormi. Văd prin perdeaua care se mișcă în adierea vântului, că afară e lumină puternică. Mă mai întind puțin, mă întorc pe partea cealaltă și încerc să mai fur un minut de somn. Alt cocoș… Îmi dau seama că aud oameni forfotind prin casă sau pe-afară și decid să mă ridic. Ioana încă doarme. E mai leneșă, sau nu mai aude cocoșii. Pun apa la încălzit, știind că zgomotul fierbătorului o va trezi. Dacă nici zgomotul nu o trezește, poate o sărut. Nici așa nu merge. Pun două lingurițe de kopi lombok (cafea naturala din Lombok) în apa fierbinte, amestec și torn în căni.
– Ridică-te Ioana! E gata cafeaua!
Am mers zilnic la plajă. Apa era cel mult până la genunchi în primii 100m de la mal, adică până la limita exterioară a recifului de corali. Nu puteam umbla pentru că resturile de corali și alte pietre sunt ascuțite și ne-am fi tăiat la picioare. Ca să ajungem în larg, trebuia să combinăm mersul târâș cu înotul în apă mică. Acolo unde apa se adâncește brusc este și locul unde se sparge valurile, dar nu am avut ghinionul să nimerim oceanul agitat, deci valurile nu ne-au făcut probleme. Dincolo de valuri, apa se răcea puțin. Uneori simțeam curentul cum ne mișcă în lateral, dar bogăția de viețuitoare ne-a lăsat fără cuvinte.
Ajunși pe Gili Air, am pornit pe străduțele înguste ce străbăteau insula, în căutarea unei camere în care să stăm. Era liniște, mai ales în centrul insulei. Am căutat un kos (cameră de oaspeți, guesthouse sau loc în care îți poți închiria o camera), pe care ni l-au recomandat niște prietene, dar era plin. Din ușă în ușă, am ajuns la o casa, în mijlocul singurului sat de pe insulă, unde după niște tratative cu proprietara și sora ei, am obținut un preț bun, anume 5$/noapte. Îmi plac foarte mult prețurile compuse dintr-o singură cifră! Peste tot unde am întrebat, costul șederii începea de la 10$/noapte. Probabil că deja îmi formasem un reflex din a încerca să negociez și de cele mai multe ori reușeam să obțin un preț bun datorită imposibilității indonezienilor de a refuza.
Schimbasem de ceva vreme niște email-uri cu cineva de la o bază de scufundări. Mi-au răspuns că sunt interesați de internship, dar că ar trebui să ne vedem față în față. Era singurul mail cu răspuns pozitiv din zeci pe care le-am trimis în ultima lună. Oricum, ne doream și noi să vedem locul unde aveam să ne pretrecem următoarele 3 luni.
Nu sunt multe de spus despre Bangsal. E un sat mic la Nord de Mataram, a cărui poveste, e strâns legată de cele trei Gili. E vorba de trei insule mici (Gili Air, Gili Meno și Gili Trawangan) aliniate spre vest, foarte aproape de Lombok. Foarte aproape însemnând că ajungi în vreo 20 de minute cu o barcă lentă, din cel mai apropiat punct, anume din Bangsal.
