De ce îmi place să călătoresc?

Recent, în cadrul unui interviu, am fost întrebat „Dintre hobby-urile tale, care îți place cel mai mult?”. Am raspuns rapid „Călătoriile”, iar apoi mi s-a pus întrebarea care m-a închis pentru câteva momente „De ce?”. În urmă cu câțiva ani m-a mai închis (adică m-a pus pe gânduri, m-a făcut să introspectez un raspuns bun, care să mă satisfacă) cineva, cu o întrebarea „Pentru ce ești celebru?”. Până la urmă i-am dat de capăt.

Continue reading

Fosta Iugoslavie și Grecia – septembrie 2011 (a 2-a parte: Muntenegru)

Continuarea de aici

Muntenegru

Candva, spre seară, am trecut granița din Serbia și abia pe la miezul nopții am gasit camera din Parcul Național Durmitor. După vegetația alpină mi-am dat seama că urcasem într-o zonă unde noaptea parea foarte asemănătoare cu noaptea pe platoul Padiș, dar cu drum asfaltat. Cabana era mai veche, dar din câte am observat, toate camerele erau utilate cu accesorii pentru bucătărie (chiuveta metalică, plită electrică, farfurii, tacâmuri), idee care m-ar bucura să o regăsesc și la noi la cabanele de la munte. Orășelul sau stațiunea Zabljak e situată la o altitudine de 1500 de metri, la intrare în parcul național, în apropiere de Crno Jezero (Lacul Negru), care numai negru nu era. Apa din lac era azurie, ca într-o mare tropicala, cu siguranță de la depunerile calcaroase de pe fund, stâncile șlefuite probabil de ghețari în trecut, ieșeau dintre brazi, completând peisajul în plan secund. Dimineață când am mers noi la lac, lumina străpungea norii și oferea privitorului schimbări de culori de la un minut la altul.

Continue reading

Fosta Iugoslavie și Grecia – prima parte: Serbia

Excursia: 16 zile, 4700km, 5 capitale, 5 parcuri naturale, 3 canioane, 1 insulă

Deja e mai bine de o jumatate de an de cand am fost în excursia despre care urmează să citiți. Timpul trece parcă tot mai repede, mă iau cu alte probleme mai puțin importante, și tot pe ultimul loc pun lucrurile pe care ar trebui să le pun pe primul. Scriind despre timp, realizez că am deja 30 de primăveri și mi-e dor de o nouă excursie. În fine, lăsând introspecția inutilă de duminică dimineața la o parte, să o luăm pe etape:

Continue reading