În a doua jumătate a anului în care am stat în Sumatra, aproape în fiecare sfârșit de săptămână pe undeva și încercam să nu ratez nici o ocazie. Un bun prieten organiza o excursie cu cortul pe o plajă din apropiere de Insula Pasumpahan, deci ne-am înhăitat și noi.
Am luat barca din Sungai Pisang, micul sat pescăresc legat printr-unul dintre cele mai deterioare drumuri pe care am fost cu scuterul și am pornit pe mare. Plaja Batu Jarang e chiar vis-a-vis de locul unde ne-am pus cortul când am stat pe Pasumpahan. Pe harta cu puncte de interes din Sumatra, veți găsi și această plajă. Prima oară ne-am oprit puțin mai la stânga, în locul unde urmează să se construiască un mic eco resort, format dintr-un grup de colibe pentru închiriat. Spun colibe, în cel mai generos mod posibil, fără să încerc să diminuez din calitatea sau valoarea construcțiilor. Colibele sau căsuțele, adică niște construcții simple din lemn, cu o baie și duș afară, sunt tipul de cazare pe care îl prefer în astfel de locuri. Platforma e ridicată deasupra solului, ca să nu fii în contact direct cu umezeala, înăuntru ai strictul esențial anume un pat cu plasă împotriva țânțarilor, iar toaleta și dușul, sunt de regulă afară, în spatele casei, ca și o altă încăpere fără tavan. Unele băi sunt parțial acoperite, în caz că ai o urgență și afară plouă.
Cel care se ocupa de construcții a mai ridicat un eco resort, lângă Bukittinggi, pe care însă nu am ajuns să îl vizitez, deși pare foarte frumos. La Batu Jarang, ideea construcțiilor îi aparține, dar spunea că dorește să facă întregul resort cât mai independent energetic. Locuia lângă plajă, într-un cort și avea un un panou solar și un acumulator din care își încărca telefonul și ținea aprins un bec de veghe. Satul Sungai Pisang nu e departe și de acolo se apoviziona cu mâncare și forță de muncă pentru ridicarea colibelor. La momentul vizitei mele era nemulțumit de prestația muncitorilor care veneau din sat, care permanent vor mai mulți bani. Impreună cu sfatul satului ajunseseră la un consens în privința furnizării de forță de muncă și materiale de construcții, dar ca și în alte locuri din lume, totul e relativ.
După ce ne-am instalat cortul, pe o mini-plajă, protejată de o stâncă neagră rotunjită pe o parte și de mangrove pe cealaltă, ne-am bucurat de dupămasa însorită, am făcut baie, înnotând și făcând snorkeling în lungul litoralului. A fost una dintre cele mai relaxante excursii de sfârșit de săptămână. Simțeam că nu mai este chiar așa de mult timp până la plecarea noastră din Sumatra, și încercam de fiecare dată să mergem cu un grup restrâns de prieteni, cu care am mai fost și știm că se pot organiza foarte bine (la standardele indonezine, evident) ca să evităm întârzieri inutile, precum cele de la Cascada Gadih Ranti.
Atenţie SUMATRA! Am pus cap la cap locurile prin care am trecut, cu linkuri spre articolele din blog corespondente:
Pingback: Plaja de la Batu Jarang, din Sumatra de Vest | ..::BLOGURI.NET::..De la bloggeri adunate…