După ce am dat de plaja Padang-Padang, am fost destul de motivați să mai mergem în Sud, în Peninsula Bukit, în căutare de alte plaje. După ce am ajuns la Pantai (plaja) Blue Point, langa Suluban, nu am mai căutat noi plaje, ci doar am revenit de câteva ori. Se pare că ne-a luat prin surprindere și ni s-a fixat rapid, aproape de inimă.
Din Denpasar, mergând spre Uluwatu, am urmat același drum ca și spre plaja Padang-Padang. Trecând de aceasta, șoseaua mai face câteva curbe strânse, mai urcă și coboară o vale îngustă, iar 1,8km mai încolo, intrăm în dreapta, pe un drum secundar ce duce spre mare. Am parcat scuterul și am coborât treptele printre terase și cafenele, orientate spre mare.
La capătul treptelor, am ajuns pe un petec de nisip închis de stâncărie pe 3 părți. În funcție de nivelul mareei, printre stânci, ai acces spre plajele secundare din stânga și din dreapta. Prima oară când am fost la plaja de la Blue Point, nici nu știam de aceste plajele secundare. Cea din dreapta e lungă de aproximativ 50m și lată de maximum 20. Nisipul este alb, apa e destul de liniștită aproape de mal, iar peretele vertical din spate, parcă te obligă să te deconectezi, privind și ascultând oceanul. În timpul zilei soarele e puternic, dar pentru că nu a fost multă lume, la nevoie ne retrăgeam în surplombele de la baza stâncilor abrupte. În larg, surferii caută valul potrivit până la lăsarea serii.
Apusul merită văzut atât de jos de pe plajă, cât și de sus de la una dintre terase. E important de ținut cont că toate terasele de la Blue Point sunt deservite de o singură toaletă, așa că dacă ajungi pe-acolo, nu aștepta până în ultima clipă, pentru că s-ar putea să nu ajungi uscat până la baie. Simt că prin cuvinte nu mai pot oferi alte completări, așa că vă las în compania filmului și a fotografiilor.
