Sengigi este cea mai puternic dezvoltată zonă turistică a Lombok-ului. La mai puțin de 20km de Mataram, în funcție de trafic, poți ajunge cam într-o jumătate de oră. Ca într-o stațiune turistică europeană, printre baruri, restaurante, hoteluri, resort-uri și magazine cu suveniruri mai găsești warung-uri cu mâncare locală, dar prețurile sunt mai ridicate decât în mod normal. Fluxul de turiști ai insulei este direcționat în principal către Sengigi astfel încât în viitor poate că va fi ca în Bali.
Noi nu am zăbovit niciodată mai mult decât a fost necesar. Cred că doar o singură dată am stat la o terasă lângă șoseaua principală. Cu toate că mai mulți prieteni ne-au recomandat un magazin cu mezeluri din porc sau vreo cramă, am preferat să experimentăm mâncărurile sau băuturile locale. Litoralul era mai atrăgător la Nord de Sengigi, deci o parte din ieșirile noastre în decursul lunii iulie, perioada cât am locuit în Mataram, aveau ca direcție coasta vestică a insulei Lombok, la Nord de Sengigi.
Unul din locurile în care ne-a plăcut foarte mult este Setangi. Ne-am abătut de la asfalt pe un drum de pământ, printre palmieri, pe un mic platou, ca să ajungem la o plajă întinsă, unde de cele mai multe ori stăteam liniștiți, fără să fim deranjați de ochii curioși ai localnicilor. Palmierii nu formează o pădure deasă, iar iarba ce crește printre ei, pe lângă rolul agricol pentru vitele priponite pe pajiște, oferă un plus de culoare. Deși atmosfera e intimă, terenul este parcelat și s-ar putea să fim unii dintre ultimii călători care să îl fi văzut în această stare. La fel ca în Sekotong, nu avea rost să intrăm în apă cu mască de scufundări deoarece litoralul este nisipos. E un loc bun pentru baie în mare, stat la plajă și relaxare.
