Primele zile în Sumatra de Nord. Două cascade și un telefon furat

:: continuare de aici ::

30Mai: cascade și drumuri secundare pe lângă Padang Sidempuan

În Padang Sidempuan, am dormit într-un kos unde stăteau în chirie tinerii care m-au întâmpinat în seara anterioară. Era destul de înghesuit, chiar și pentru gustul meu, obișnuit cu compromisurile. Doar o ușă ruptă sau o perdea separau garajul de cele două dormitoare, iar în baie, în loc de chiuvetă era doar un furtun care venea de la o țeavă ce atârna pe lângă buda turcească. Pe un butoi jumătate plin cu apă (cada de duș), stăteau spânzurate niște haine ude, iar pe jos, într-un colț, zăceau alte haine, parcă așteptau de prea de mult timp să le spele cineva.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Până s-a adunat și s-a organizat toată lumea, Ahmad m-a plimbat cu becak-ul (taxiurile din zona de sudică a provinciei Sumatra de Nord), mai precis cu un scuter cu ataș zgomotos. În ataș, unde și până și eu, cu statura mea de baschetbalist, am încăput cu greu, am văzut că dacă plouă, încap și trei persoane.

Prima cascadă pe care am văzut-o se numește Si Lima-Lima (prescurtat Si55). Drumul de acces a fost deschis publicului în 2012. Ca să ajungem acolo, am mers cu scuterele pe drumuri secundare, la baza muntelui vulcanic Lubukraya, printre sate și plantații de orez și alte legume. Dealurile acoperite de păduri, erau rotunjite, deci diferite față de cele din jurul Padang-ului. Am parcat lângă un mic warung și am mers vreo 15minute pe jos, până la un punct de belvedere. Găsiți locația pe Harta cu obiectivele de interes din Sumatra, iar aici puteți vedea un film scurt de la cascada. În valea care se deschidea la picioarele noastre se vedeau două cascade. Cea mai apropiată este Si55, iar a doua e Sirerak sau Suserak, unde se ajunge mai greu pentru că drumul nu e deschis publicului. Am coborât prin pădure, pe o potecă abruptă, dar bine amenajată, încă vreo 15min, până la baza primei cascade. Silima-Lima este mai spectaculoasă de jos, dar nu are bazin unde să faci baia ca și Cascada Tiga Tingkat. Zgomotul e puternic și vaporii de apă sunt aruncați mult în afara căldării, iar de-aproape strălucesc sau formează curcubee în bătaia soarelui. M-am spălat de transpirație într-unul dintre zecile de pârâuri care curg de pe stâncile din jur.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

După cum e tradiția, am mâncat un pachet (bunkus) de orez cu alte bunătăți cumpărate de pe drum, iar mai apoi, am pornit încet spre locul unde am parcat scuterele mai devreme. Conform planului, mai aveam de vizitat o cascadă, relativ aproape de prima. Drumul îngust trecea prin alte sate, unde majoritatea caselor erau din lemn, închise la culoare, simple, dar cochete. De la locul de parcare, din spatele unei clădiri părăsite, am mers pe lângă niște plantații de orez, după care am coborât pe o potecă, spre cascada Sitimbulan. Am tot încercat să fac fotografii fără să includ un alt grup de tineri care stăteau pe pietre deasupra cascadei. Nu se punea problema să intru cu masca pentru că apa nu era limpede, dar am făcut o baie scurtă în bazinul de sub cascadă.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Soarele se apropia de orizont așa că am pornit spre casă. Pe drumul de întoarcere, am oprit la niște izvoare termale cu apă sulfuroasă. Cât am stat să bem o cafea la singurul warung din apropiere, unde era vânzătoarea și doi clienți își făceau veacul, un nene timid a venit să ne întrebe dacă nu vrem arak (o băutură alcoolică obținută din fructele de palmier). Părea mai sălbatic decât multe persoane pe care le-am întâlnit de-a lungul călătoriilor, cu hainele rupte și cutate de la noroi, purtând pe umăr un recipient din bambus ca o tolbă de săgeți, cu degete groase și murdare, atât la mâini cât și la picioare, desculț, cu o privire fixă, dar profundă. Nu știu care dintre noi se uita la celălalt cu mai multă curiozitate și reținere. L-am salutat și i-am dat o țigară. Rar ofer o țigară dacă nu mi se cere, dar simțeam că pentru omul ăsta, o țigară ar fi mai mult decât o țigară. Ce viață avea acest singuratic, atât de departe de orice comunitate?

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Am continuat să urcăm pe dealurile din împrejurimi. Pădurea era defrișată pe alocuri, pentru a face loc culturilor de arbori de cafea, cărăra le place climatul mai răcoros. Când opream scuterul ca să mai fac câte o fotografie, singurele sunete veneau de la pasările ascunse printre crengile copacilor. Abia atunci am înțeles că nu ne întorceam pe aceași rută. După lăsarea nopții, am stat la o cafea în Sipirok și de-acolo am mai mers încă aproape o oră înapoi spre Padang Sidimpuan.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Întreaga zi a fost plină de surprize, în compania unor tineri simpatici. Am rezonat de la început ca grup și ne simțeam cu toții bine. Nu m-a mai surprins gestul altuia, când mi-a oferit drept amintire (kenang-kenangan) o altă piatră semiprețioasă (denumită popular Sulaiman Madu, e o varietate de agat, puțin transparent, de culoarea mierii)

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Ahmad, cel pe care l-am dus cu mine pe scuter, mi-a fost ca un ghid. Mi-a povestit despre locuri, plantele din pădure, oameni și obiceiurile din zonă. Aflasem de la el că limba Batak (vorbită în Sumatra de Nord) are 6 dialecte principale: Batak Mandailing și Batak Angkola vorbite în zona sudică a provinciei, care are mici influențe din limba Minangkabau, Batak Simalungun și Batak Toba, vorbită de cei ce locuiesc în jurul lacului Toba (mai puțin partea nordică) și ultimele două, Batak Karo și Batak Pak-Pak Dairi, vorbite de indigenii din nordul lacului Toba. Sunt dialecte ale aceluiași grup etnic, dar între ele diferă atât de mult, încât cei ce vorbesc Karo nu se pot înțelege cu cei ce vorbesc Toba, chiar dacă trăiesc pe același platou, la 100km distanță. În Indonezia, ca și în multe alte colțuri ale lumii, dialectele, uneori chiar limbile sunt diferite de la un sat la altul. Demult, înainte să fie descoperite și civilizate, triburile trăiau autosuficient într-o anumită arie, în care pădurea le oferea tot ce aveau nevoie. Noroc cu popoarele colonizatoare și religia că le-au băgat mințile-n cap!

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

31 Mai: Padang Sidempuan – Balige. Adio telefon!

Dimineață devreme, unul dintre băieții din anturajul din ziua anterioară, mi-a furat telefonul de rezervă până am fost la magazin să îmi iau o cafea. Seara, înainte să ma pun la somn, mi-am găsit lucrurile aranjate altfel în rucsacul pe care l-am lăsat la kos. Nu dispăruse nimic, dar se vedea că cineva a fost curios. Singurul care nu ieșise seara în oraș era acest individ, căruia îi zărisem picioarele dincolo de perdeaua camerei, dimineața înainte să mă ridic de pe jos (nu din pat, ca se dormea pe jos pe o rogojină).

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

După ce i-am spus a început să facă fețe de nevinovat, ca într-o telenovelă indiană, căutând cuvinte, iar cu privirea ajutorul prietenilor. Am încercat să îi ofer bani, dar nu a recunoscut, așa că nu am mai pierdut timpul și am pornit la drum, gândindu-mă dacă aveam ceva contacte sau documente mai importante pe care le-am pierdut odată cu telefonul. Mă îndreptam spre Balige, pe malul sudic al celebrului lac Toba.

citește în continuare aici…

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode
... distribuie dacă îți place! (share if you Like this!)
Share on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on TumblrShare on StumbleUponDigg thisShare on RedditEmail this to someone

Leave a Reply