La mai puțin de o săptămână, am mai întreprins o mică excursie în Kuta, în sudul insulei Lombok. Între timp, începusem niște discutții pe mail cu o baza de scufundări din Gili Air, care mă acceptase la un internship de 3 luni, deci nu mai aveam gânduri vis-a-vis de mutatul în chirie în Kuta. Ne-au plăcut plajele și ne-am propus să mai mergem încă o dată să explorăm locuri noi din împrejurimi.
Poate din lipsă de inspirație, sau poate prevestind viitorul, Kuta din Lombok, arată foarte diferit de Kuta din Bali, cel puțin deocamdată. Accesibilă cu orice mijloc de transport terestru, la vreo oră jumătate de Mataram, Kuta este un mic sat din sudul insulei, unde de câțiva ani, vin tot mai mulți turiști. Are acel aer hippie de locație nemarcată pe hartă, de punct terminus sau loc rural neatins de degetele de pianist (nu mă refer la sensul muzical al termenului) ale civilizației. Coasta sudică a insulei e expusă valurilor și soarelui așa că nu e de mirare că a devenit un loc de pelerinaj pentru surferi.
4. Ubud între tradiții și kitch
28 Iunie – Fixasem plecarea din Bali pe 30 iunie, împreună cu Dragoș și prietena lui, deci mai aveam la dispoziție două zile pline în care ne-am plănuit să mergem în Ubud. Acest orășel, la fel ca și Yogyakarta pentru Jawa, reprezintă centrul cultural al insulei. Încă dinainte să ajungem în Bali, am trimis câteva cereri pe Couchsurfing. Una dintre ele la un tip care spunea că stă foarte aproape de casa în care s-au filmat scenele din „Eat, Pray, Love”, cu Julia Roberts. Pe mine nu m-a dat pe spate filmul, dar Ioanei i-a plăcut și am vrut sa îi fac o surpriză. Din păcate nu am primit nici un raspuns de la baiatul acela, ci de la o tipă bule.
3. Abundență de turiști în Kuta și maimuțele de la Templul Uluwatu
25 iunie – Ne-am luat adio de la Lili, am încărcat din nou scuterul și am pornit spre Kuta. Am reușit să mă încalț cu o amendă, după ce am trecut pe roșu la o intersecție. De cele mai multe ori semaforul e doar un obiect de decor, mai ales pentru scutere și motociclete, dar înca nu ne bronzasem suficient de tare încât să fim confundați cu localnicii, deci am fost observați de un polițist care ne-a urmărit cu motocicleta.
2. Snorkeling și relaxare în Amed, în nord-estul insulei Bali
20 Iunie – Am îndesat strategic haine în rucsacul mare, l-am umplut și l-am fixat pe scuter, la picioare. Ioana și-a luat rucsacul ei în spate, rezemându-l pe capătul scaunului și am plecat spre Amed. Undeva pe drum ne-a prins o ploaie care ne-a forțat să facem o pauză de vreo jumătate de oră și cândva dupămasa, am ajuns la Lili, o româncă plecată de vreo 9 luni în Indonezia.