Am mers zilnic la plajă. Apa era cel mult până la genunchi în primii 100m de la mal, adică până la limita exterioară a recifului de corali. Nu puteam umbla pentru că resturile de corali și alte pietre sunt ascuțite și ne-am fi tăiat la picioare. Ca să ajungem în larg, trebuia să combinăm mersul târâș cu înotul în apă mică. Acolo unde apa se adâncește brusc este și locul unde se sparge valurile, dar nu am avut ghinionul să nimerim oceanul agitat, deci valurile nu ne-au făcut probleme. Dincolo de valuri, apa se răcea puțin. Uneori simțeam curentul cum ne mișcă în lateral, dar bogăția de viețuitoare ne-a lăsat fără cuvinte.
Snorkeling și terase pe Gili Air
Reply