După o lună de stat la soare și plajă în Gili Air, ne-am întors în Denpasar, orașul-capitală a insulei Bali. Știind că mai avem obiective turistice pe care nu le-am vizitat, ne-am hotărât să alegem câteva dintre ele și să mai întreprindem mici excursii de o zi sau două. Să începem cu templele. În prima excursie în Indonezia, am vizitat templul Luhur Uluwatu, din Sud. Cu câteva zile înanite de plecarea spre Gili Air, am vizitat și templul Tanah Lot din Vest.
În aceast articol vom vorbi despre 2 lucruri importante într-o călătorie în Indonezia: Primul sunt opțiunile de transport din Bali spre insulele Gili (Gili Air, Gili Meno, Gili Trawangan). Al doilea este cum cauți cazare în Gili Air. Informațiile sunt valabile pentre celelalte insule Gili, dar și pentru restul Indoneziei.
Știam de acum un an cum este în insula Gili Air (Insula Paradis, după cum o numește lumea). E unul dintre cele câteva locuri din Indonezia pe care le-am vizitat și în care ne doream să ne întoarcem. Din Denpasar, orașul-capitală a insulei Bali, am format un grup de 4 persoane. Cu 3 zile înainte de Crăciun, am pornit spre micuța insulă exotică, unde urma să ne petrecem o lună.
Dacă scriu foarte mult despre Mifan Waterpark (indonezienii nu spun waterpark ci waterboom), am impresia ca pierd timp pretios, așa că voi încerca să sintetizez rapid. Parcul acvatic, se află la intrarea în Padang Panjang (în traducere liberă Câmpul Lung), care e un oraș din Sumatra de Vest, la 70km de Padang, în interiorul insulei. Am mers cu niște prieteni cu mașina lor și pe drum ne-am oprit câteva minute la cascada Lembah Anai. Când am văzut țâgănia de pe marginea drumului m-am bucurat că nu ne-am dedicat o zi întreagă pentru cascadă, așa cum aveam de gând până nu demult.
Și dacă tot e primăvară, plantele înfloresc, dragostea plutește în aer, iar în spiritul acestor gânduri vă vom povesti câte ceva despre noi. Cine ne știe de mai demult, deja și-a dat seama că ne potrivim ca mâna în mănușă.
Ioana mai vulcanică – eu mai relaxat, ea mai sensibilă – eu uneori, ea atentă la detalii – eu atent la alte detalii, ea vorbește frumos – eu vorbesc la subiect, ea mai delicată – eu mai direct. Ce să o mai lungim, ne completăm reciproc! Dacă tot eram în Indonezia, pe o minunată insulă exotică, am pregătit un modest inel cu o mică perlă neagră, pe care îl ascunsesem în fundul rucsacului, unde știam că va sta ascuns până la momentul oportun. Pregătisem cadrul (o zi însorită pe malul mării, pe o plajă mai liniștită, în nordul insulei), aveam inelul ascuns și așteptam să se întindă la plajă pe sarong. Am și întrebat-o de vreo două ori dacă nu merge să facă plajă, doar terminaserăm cafeaua cu ghimbir la una din mesele de bambus de pe terasă. Nu aveam nevoie de public, ci doar să o văd întinsă la soare. Știam că nu stă cu ochii deschiși și că mă pot furișa într-o parte să pornesc telefonul să filmez momentul. Restul e istorie… după cum puteți vedea mai jos.
Un prieten m-a întrebat recent cum ar fi mai bine sa facă. Să meargă în Grecia cu mașina sau cu avionul? Știa că am fost cu mașina câte 2 sau 3 săptămâni în mai multe locuri din Europa, inclusiv în Grecia. Mersul cu mașina în excursie, reprezintă o succesiune de factori pro și contra:
Shashin Error:
No photos found for specified shortcode
Am adormit rapid și am dormit mult după întoarcerea din Turcia. A doua zi, pe la amiază, după ce ne-am băut cafeluța în intimitatea casei, am aruncat niște haine într-un rucsac, am îndesat sacii de dormit, izoprenele și cortul în portbagaj, după care am pornit cu încredere spre vama de la Sighetu Marmației.
