Templul Gunung Kawi Tampaksiring și piețele de noapte din Bali

A nu se confunda cu Templul Gunug Kawi, din Sebatu. Pentru a ajunge în Tampaksiring, în principiu, trebuie urmat drumul care urcă din Gianyar spre Danau (Lacul) Batur, iar intrarea principală este pe partea stângă a drumului. Mergând spre templu cu GPS-ul de pe telefon, am ajuns la o intrare secundară, de pe un drum îngust, mai puțin circulat ce se ingusta brusc la niște plantații de orez.

Continue reading

Hinduism la Prambanan și budism la Borobudur

Aproape orice circuit turistic prin Jawa, cuprinde o vizită la templul Prambanan și o vizită la templul Borobudur. Primul este hindus, iar al doilea este budist. Fiind în Yogyakarta, ne-am spus că nu putem veni în Indonezia fără să le vizităm. Ar fi ca și cum am fi mers în Atena, fără să vizităm Acropolele. De la agențiile de turism din Prawirotaman, puteam alege orice tip de vizitare a templelor (transport simplu cu autobusul, transport cu autocar cu aer condiționat, transport cu taxi-ul, transport cu ghid, transport cu taxa de intrare la temple inclusă, vizită la răsărit, vizită la apus sau orice alta variantă). Noi aveam scuterul deja închiriat, oricum ne doream să ne plimbăm pe cont propriu, să nu depindem de un program prestabilit sau alte persoane, deci planul nostru era să mergm în momentul în care pe Ioana nu o mai durea așa tare umărul. Nu aveam nici dispoziția morală și nici nu ne puteam orienta atât de bine încât să încercăm să le vedem pe ambele într-o singură zi.

Continue reading

Escală de 5 zile în Italia – Lacul Como şi Milano

Puteam să legăm și mai repede zborul spre Indonezia (Milano – Jakarta, în 27 Mai 2013), dar înainte ne-am decis că înainte de a ajunge în Asia, nu ne-ar strica o mini-vacanță de cîteva zile în Italia. Am ajuns destul de târziu la gazda noastră din Lecco, din cauza unei greșeli (greșala mea) de organizare. De la aeroportul din Bergamo am luat trenul spre Milano și abia apoi spre Lecco, în loc să mergem la gara din Bergamo, de unde am fi avut tren direct spre destinație. Cel puțin, am aruncat o privire în gara Milano Centrale, o clădire al cărei hol principal parcă e desprins din filme SF vechi. Dacă aș fi avut obiectiv superangular sigur reușeam să fac niște fotografii mai reușite. Marcel ne-a iertat că am ajuns aproape de miezul nopții, a venit după noi la gara din Lecco și nu am stat mult la povești înainte să ne punem la somn, pe la 12:30 noaptea.

Continue reading