Tag Archives: moschee

Banda Aceh – despre tsunami, independență și Sharia

Posted on by
1

:: continuare de aici ::

11 Iunie: Bireuen – Banda Aceh

Ghici ce? Înainte să îmi sune alarma, doamna de la recepție din seara anteriară, m-a trezit să îmi ceară pașaportul să îi facă o copie xerox. Nu i l-am dat decât la plecare, ca să aflu că xeroxul e la 1km depărtare de hotel. Dar e normal aici: ditamai clădiri, instituții și birouri cu funcționari îmbrăcați la costum, în care nu se găsește scanner sau imprimantă. A fost una dintre puținele ocazii cu care m-am enervat, dar apoi, mi-am îndulcit dimineața cu o cafea corectă. Cafeaua arabica de calitate se găsește peste tot în Aceh.

Continue reading →

Culturi de ceai și două lacuri gemene (Lacul Dibawah și Lacul Diatas)

Posted on by
1

Plecând din Padang, am urcat spre Sitinjau Lawik, acel punct panoramic despre care am mai amintit aici, în direcția Kabupaten (sub-provincia) Solok. Drumul se bifurcă apoi. Spre stânga se merge spre Lacul Singarak, pe unde am mai fost în trecere, iar la dreapta spre Sud, spre cele două lacuri și respectiv vulcanul Kerinci (3805m). Eram singur, deci aveam tot timpul din lume să opresc și să fotografiez tot ce îmi doream.

Continue reading →

11 lucruri pe care trebuie să le faci în Padang, Sumatra de Vest

Posted on by
1

Dacă ar fi să pun cap la cap o listă cu obiective și activități pe care merită să le faci în Padang sau în imediata vecinătate, îți recomand următoarele:

  • Vizitează și fă cumpărături în Pasar Raya sau Piața Sfântă, despre care am vorbit aici

Continue reading →

Din Sumatra în Jawa, pe scuter – 1450km în 7 zile (3) – Air Laku – Kota Bengkulu

Posted on by
Reply

:: EPISODUL ANTERIOR ::

07 Decembrie 2014: Air Laku – Kota Bengkulu ~ 60km

Primul lucru pe care l-am făcut dimineață a fost să schimbăm abordarea problemei: în loc de 250-300km, ne-am propus să facem zilnic 200-250km, iar dacă suntem foarte obosiți, să facem câte o pauză de o zi, în care să apucăm să ne odihnim. Două ore mai târziu, am ajuns în Kota Bengkulu. Nu ne-am grăbit pentru că era zi de odihnă, conform noului plan. Ne-am propus să ne relaxăm, să căutăm un loc cât de cât decent, unde să avem semnal pentru internetul pe mobil, să putem să dăm de veste celor interesați, că suntem întregi. Ne-am învârtit de câteva ori prin centrul orașului până am găsit un hotel aproape abandonat (Hotel Pantai Panjang). Pentru aproximativ 10$/noapte, am găsit o căsută de lemn ce stătea să cadă pe noi, dar cu personalitate.

Continue reading →