În Indonezia, doar 8 obiective sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ca sa vă faceți o idee despre ce înseamnă asta, în Romania, care e de aproape 8 ori mai mică, sunt 7 obiective. Pe de-o parte e trist, pentru că această stare de fapt reflectă atenția redusă a statului Indonezian față de patrimoniul cultural și natural de pe teritoriul său, iar pe de altă parte, dacă ajungeți în vacanță în Bali, iată un motiv în plus să mergeți la culturile sau terasele de orez de la Jatiluwih.
Nu am refuzat ocazia de a mai merge pe încă o inulă. De data asta am ales Kapo-Kapo, care este de fapt un sat mic, în partea vestică a insulei Cubadak, din Pesisir Selatan, Sumatra de Vest. Multă lume îi spune insula Kapo-Kapo, dar practic, e vorba de insula Cubadak. Am mers cu scuterul până în Mandeh, portul în care am ajuns foarte oficial, cu alai, acum o lună și ceva. Vremea nu a fost cu noi, dar nu ne-a speriat ploaia. Am fost uzi din cap până în picioare când am ajuns în port. Unul dintre băieți vorbise înainte cu cineva care să ne ducă cu barca. Pentru că s-a scumpit recent benzina, prețul bărcii mari era de aproximativ 70$, dus-întors. Cu cât am fi fost mai 
Unul dintre motivele pentru care am venit în Sumatra este caracterul neexplorat al insulei. Brațele lungi ale industiei turistice au ajuns recent pe această insulă. Astfel, poți găsi multe locuri neumbalte, dar în același timp, informațiile despre acestea sunt greu de aflat. Vorbind cu băieții de la MAPALA (un fel de asociație studențească, prezentă în aproape toate universitățile din Indonezia, care adună tineri iubitori ai naturii și călătoriilor), ne-am dat seama că pentru a afla locurile neatinse pe care le căutăm, e nevoie să stăm aproape de ei, mai ales la sfarșit de săptămână.
