Oriunde ai merge îl lumea largă, dacă e vorba de vreo stațiune pe malul mării (și nu numai), găsești vreo bază de scufundări unde poți încerca să te scufunzi, în condiții cât se poate de sigure. Există zeci de asociații naționale sau internaționale, care anual brevetează mii de oameni. Cele mai cunoscute sunt PADI (Proffesional Association of Diving Instructors), SSI (Scuba Schools International), NAUI (National Association of Underwater Instructors), SDI (Scuba Diving International), CMAS (Confédération Mondiale des Activités Subaquatiques) sau BSAC (British Sub Aqua Club). Fiecare dintre ele are un sistem propriu de instruire și examinare, dar se recunosc reciproc, deci cel puțin pentru primele brevete, cele de începător, sigur nu veți întâmpina dificultăți (adică să ți se spună că brevetul tău nu are valoare la o anumită bază de scufundări și că trebuie să faci cursul de la început). Concurența dintre aceste asociații e foarte puternică și fiecare încearcă să te convingă că e cea mai bună, dar dacă nu dorești să devii scafandru profesionist, organizația la care ești brevetat nu are nici o importanță.

Primul curs Open Water Scuba Diver (OWSD) sau mai simplu, Open Water, este unul general în care înveți câte ceva despre principiile scufundării, mediul acvatic, schimbările fiziologice și echipamentul de scufundare. Faci câteva scufundări în piscină, înveți exerciții care te ajută să îți dezvolți abilitățile de scufundare, pe care le repeți cu instructorul, după care faci câteva scufundări în apă deschisă (mare sau lac). Cu acest brevet, teoretic, te poți sufunda independent în ape deschise, până la adâncimea recomandată de 18m.

Etapa următoare este cursul Advanced Open Water Diver (AOWD) sau scafandru avansat. În cadrul acestui curs, la alegere, în funcție de locație și opțiuni personale, vei face 5 scufundări de specialitate diferite. Practic, îți lărgești orizontul, alegând dintr-o gamă variată de tipuri de scufundare, dintre care: scufundare de adâncime (maximum 40m), scufundare de noapte, scufundare de altitudine, scufundare în curenți, scufundare la epavă, fotografiere subacvatică, navigație subacvatică, scufundare Nitrox (cu butelie umplută cu aer îmbogățit cu oxigen), scufundare din barcă, scufundare cu costum uscat, scufudnare în peșteră, scufundare sub gheață, scufundare de căutare și recuperare etc. Opțional poți alege să te specializezi în fiecare tip de scufundare, cu sau fără cursul AOWD, urmând să primești câte un brevet după fiecare astfel de scufundare de specialitate.

Dacă vrei să te scufunză ocazional, în concedii sau în timpul liber, nu cred că e cazul să mergi mai departe cu cursurile sau specializările, deoarece scufundările în sine contribuie la dezvoltarea aptitudinilor și acumularea de experiență în domeniu. În schim, dacă te gândești să activezi în domeniu, lucrând ca instructor într-o bază de scufundări sau să lucrezi în sufundări comerciale/industriale, abia acum începe distracția.

Ca să devii instructor de scufundări trebuie să mai faci cursurile Rescue Diver și Divemaster, înainte să te poți înscrie la cel de Instructor de Scufunări. Rescue Diver sau Scafandru de Salvare, e un curs care te învață cum să previi, să salvezi sau să ajuți la salvarea unei victime într-un accident de scufundare. Divemaster este primul curs profesionist în care deja îți poți găsi un loc de muncă la baze de scufundări. Acest divemaster sau maistru în scufundări, reprezintă un scafandru multivalent, care poate asista instructorii la cursurile pe care le predau sau poate conduce scufundări cu scafandri brevetați.

În linii mari, aproape toate asociațiile de scufundări dezvoltă cam aceleași cursuri, chiar dacă denumirile sunt variabile. Repet, ca și scafandru amator, nu contează școala la care te-ai brevetat, chiar dacă pe unde am mers am auzit păreri pro și contra depsre fiecare dintre ele. PADI, actualmente cea mai cunoscută dintre asociații, care este americană, duce strategii puternice de marketing. A ajus la stadiul în care lumea nu mai intreabă „Cât costă un curs de scafandru începător?” ci „Cât costă un PADI?” Cursurile sunt, de regulă ceva mai scumpe decât la concurență, de acolo și abrevierea care circulă la negru în comunitățile de instructori de scufundări (PADI = Put Another Dollar In, adică „mai pune încă un dolar”). Avantajul PADI apare doar dacă urmezi o carieră în scufundări. Odată ajuns instructor, poți lucra și independent, adică să colaborezi cu mai multe școli de scufundări dintr-o anumită locație sau să faci cursuri pe cont propriu, închiriind echipamentul de la alții. La SSI sau NAUI, poți lucra doar în cadrul unei baze de scufundări, la care ești afiliat.

Din adolescență am fost pasionat de scufundări, dar cariera mea a luat-o în alte direcții. M-am bucurat mult când am avut ocazia să fac cursul Divemaster pe insula Gili Air din Indonezia, în regim de internship. Adică în loc să plătesc cursul care m-ar fi costat aproape 1000Euro, mi-am plătit eu taxele către PADI (aprox. 250Euro), am lucrat la o bază de scufundări timp de 3 luni și m-am scufundat aproape în fiecare zi, cel puțin o dată. Dacă mă gândesc că o scufundare în Gili Air costă 35$, iar viața pe o insulă exotică e foarte liniștită, mi se pare că a meritat.

Oportunități similare sunt peste tot în lume. Multe baze de scufundări acceptă în internship scafandri care au doar cursul Open Water sau Advanced Open Water. Dacă îți place să îmbini utilul cu plăcutul, sau vrei să îți faci o vacanță prelungită departe de România, apucă-te de scufundări!

The post Dacă nu ai încercat până acum, e timpul… sa faci scufundări appeared first on PlecațiDeparte.ro.