Profesorii de la UNAND, ne-au pregătit o excursie de o zi în inima culturii Minangkabau, adică în Batusangkar. Ne-am urcat într-un autobuz plin de șarm și după vreo oră de întârzieri am pornit la drum, cu voie bună. A fost voie bună la propriu, pentru că pe drum am ascultat muzică și profesorii cântând karaoke. Prima oprire a fost la cascada Lembah Anai, pe care am mai văzut-o cu o săptămână înainte când am fost la Mifan Waterpark. Ca și atunci, am privit-o de la distanță.
Din Gili Air, ne-am întors câteva zile în Mataram să ne prelungim viza și să ne organizăm bagajul pentru următoarea lună. Decizia am luat-o: urma să locuim 3 luni în Gili Air. Eu mă scufundam, pentru că m-am înscris la un internship pentru cursul de Divemaster PADI, iar Ioana se relaxa după bunul plac.
O parte din lucruri le-am lăsat în Mataram, la familia noastră de-acolo, familia lui Gunawan. Reveneam pentru câteva zile, o dată pe lună pentru prelungirea vizei. Deși trebuia să fie un proces simplu de predare de documente și ridicarea pașaportului cu viza nouă, întotdeauna ne lua cel puțin 4 zile să rezolvăm problema.
Continuarea de aici
Candva, spre seară, am trecut granița din Serbia și abia pe la miezul nopții am gasit camera din Parcul Național Durmitor. După vegetația alpină mi-am dat seama că urcasem într-o zonă unde noaptea parea foarte asemănătoare cu noaptea pe platoul Padiș, dar cu drum asfaltat. Cabana era mai veche, dar din câte am observat, toate camerele erau utilate cu accesorii pentru bucătărie (chiuveta metalică, plită electrică, farfurii, tacâmuri), idee care m-ar bucura să o regăsesc și la noi la cabanele de la munte. Orășelul sau stațiunea Zabljak e situată la o altitudine de 1500 de metri, la intrare în parcul național, în apropiere de Crno Jezero (Lacul Negru), care numai negru nu era. Apa din lac era azurie, ca într-o mare tropicala, cu siguranță de la depunerile calcaroase de pe fund, stâncile șlefuite probabil de ghețari în trecut, ieșeau dintre brazi, completând peisajul în plan secund. Dimineață când am mers noi la lac, lumina străpungea norii și oferea privitorului schimbări de culori de la un minut la altul.
