A doua secțiune este dedicată drumului Transursoaia (sau Trans-Ursoaia), care trece prin Țara Moților, din județul Alba în județul Cluj. Aici am văzut Casa Memorială a lui Horea și amploarea pe care au luat-o tăierile pădurilor din Munții Apuseni. Le vei regăsi pe toate în cele 2 filme, mai jos.

Gârda de Sus

Veneam din Rîmetea, un sat aflat la poalele Colților Trascăului, după câteva zile minunate petrecute acolo. Mergând pe Valea Arieșului, dinspre Turda spre Câmpeni, am trecut pe lângă cascada Șipote, chiar înainte de intrarea în satul Sălciua.

Gârda de Sus reprezintă una dintre căile de acces in Parcul Natural Munții Apuseni, respectiv zona Padiș. Aceasta ar fi intrarea sudică, dinspre județul Alba. Există suficiente locuri de cazare și restaurante, atât în Gârda de Sus, cât și în împrejurimi (Arieșeni sau Albac).

Duminca e zi de târg în Gârda de Sus. Deși nu mai este la dimensiunea de altădată, de când s-au interzis târgurile de animale în Romania, piața din Gârda poate fi o atracție turistică.

Peștera Ghețarul Scărișoara

Poate cel mai important obiectiv din zonă este Peștera Ghețarul Scărișoara. De câțiva ani, de când s-a betona și asfaltat drumul, se poate ajunge până sus, în satul Scărișoara, la aproximativ 15 minute pe jos, de intrarea în peșteră.

Ghețarul din Peștera Scărișoara este considerat de către unii cel mai mare ghețar subteran din lume. Ghețarul are o vechime de 3800 ani, are o grosime de 22,5m și volumul acestuia este de 100.000m³. Peștera Scărișoara are o lungime de 700m și adâncimea de 105m. Temperatura din interior este de aproximativ 4⁰C.

Cheile Ordâncușei & Poiana Călineasa

Pe drumul care urcă spre Scărișoara se poate face un circuit. La urcare, am trecut pe lângă peștera Poarta lui Ionele, iar apoi prin Cheile Ordâncușei. Ajunși sus, în zona platoului Scărișoara, pe un drum asfaltat spre dreapta, se poate merge la Poiana Călineasa. De acolo în câteva ore de mers pe jos, ai putea ajunge în Padiș.

Izbucul Tăuz și Izbucul Cotețul Dobreștilor

La coborârea de la Peștera Scărișoara, jos în valea Gârdei Seci, spre stânga înainte de a încheia circuitul, se poate merge la Izbucul Cotețul Dobreștilor. Spre dreapta, urcând pe lângă râul Gârda Seaca spre Casa de Piatră, pe partea stângă, prins pe gard întâlnim un idicator spre Izbucul Tăuz sau Izbucul Tăuzului. E un traseu care durează maximum 1 oră, cu tot cu fotografii.

Acestea sunt principalele obiective sau atracții turistice din zona Gârda de Sus și Scărișoara, pe care le poți vedea mai pe larg în filmul de mai sus.

Drumul Trans-Ursoaia (DN 1R – Albac – Huedin), în Munții Apuseni

Țara Moților este o regiune din Transilvania care, în mare parte este întinsă în Munții Apuseni. Ea se întinde de-a lungul râurilor Arieș și Crișul Alb, și cuprinde zone din județele Alba, Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara. Ocupațiile principale ale moților au fost prelucrarea lemnului, mineritul și creșterea animalelor.

Drumul Transursoaia (DN 1R) face legătura prin munți între Albac din județul Alba și Huedin din județul Cluj. Localitățile prin care trece sunt: Albac, Comuna Horea, Poiana Horea, Beliș și Huedin. Transursoaia a fost reabilitat recent, adică în 2016. Asfaltul este deja afectat în anumite zone. Pe alte porțiuni, drumul a fost rupt de ploi. Trans-Ursoaia este circulabil vara, iar iarna circulația este închisă.

Casa Memorială a lui Horea

Pornind din Albac, pe un drum secundar la stânga, se urcă spre Casa memoriala a lui Horea, în satul Fericet, comuna Horea. Horea (Vasile Nicola Ursu), alături de Cloșca și Crișan au fost liderii Răscoalei țărănești din Transilvania, prin care s-a încercat desființarea iobăgiei. Răscoala a fost înfrântă după o lună, de către forțele militare austriece, în decembrie 1784. Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost trași pe roată (uciși, ca să nu se înțeleagă altceva). Părți din trupurile lor au fost expuse în diferite orașe transilvănene, pentru a intimida populația și a prevenii alte răscoale.

Țara Moților plânge după păduri – tăieri masive de copaci în Munții Apuseni

Până am ajuns în Pasul Transursoaia, unde se face trecerea în județul Cluj, mă intersectasem deja cu 5 camioane cu remorcă încărcate cu lemne. Exploatarea extensivă a pădurilor e la ordinea zilei. Din păcate, în multe locuri din Munții Apuseni, dar sunt convins că și în alte zone din România, dealurile și munții sunt despădurite cu rapiditate. Ajuns la Lacul Beliș, am constatat cu tristețe amploarea defrișărilor. În urmă cu câțiva ani, de pe șosea nu puteai vedea lacul prin desișul pădurii.

Sunt înclinat să cred că măsurile oficiale de protejare a pădurilor din România au fost menite să îi descurajeze pe oamenii de rând, mai mult decât pe marile corporații. Moții, populația care a locuit în Munții Apuseni dinainte să ne numim România, au trăit constant în echilibru cu natura, dependenți de pădure, deși au exploatat-o. Astăzi, companii precum Holtzindustrie Schweighofer (Austria), exploatează iremediabil fondul forestier, afectând mediul, populația autohtona și micile companii românești din zonă.

Se pare că urmașii lui Horea, cum se mai numesc moții, nu mai sunt controlați administrativ-politic de către austrieci. Doar economic… ironia sorții…

Tu ce părere ai despre Munții Apuseni? Cum vezi viitorul acestor locuri?

Fotografiile din albumul: 2019.06.07-11 – Rimetea & Scarisoara

Playlist filme ROMÂNIA

The post De vizitat în Muntii Apuseni: zona Scărișoara & drumul Transursoaia prin Țara Moților appeared first on PlecațiDeparte.ro.