În acest articol voi aborda cele mai importante trasee turistice pe care le puteți vizita în zona Padiș – Parcul Natural Apuseni. Printre paragrafe și fotografii veți regăsi 3 filme. Am încercat să evidențiez motivele pentru care Munții Apuseni este una dintre cele mai complexe și frumoase zone naturale, pe care încă, le mai puteți vizita în România. Veți înțelege de ce spun și subliniez încă, după ce vizionați filmele.

Ca să vă fie mai ușor să transpuneți notițele de mai jos în realitate, vă recomand Harta traseelor turistice din zona Padiș, pe care o puteți descărca de aici.

Traseul Circuitul Cetățile Ponorului

Odată ce am încheiat pregătirile din zona de campare (vezi articolul anterior) am pornit pe primul și poate cel mai popular traseu, respectiv Circuitul Cetățile Ponorului.

Cetățile Ponorului constituie o drumeție relativ ușoară. În varianta ei cea mai simplă, pornește din Glăvoi, sau La Grajduri, una dintre cele două zone de campare din Parcul Natural Apuseni. Traseul Cetățile Ponorului este marcat cu Punct albastru și parțial cu Punct galben, în funcție de traseul mai larg de pe care ajungem acolo.

Circuitul Cetățile Ponorului durează aproximativ 5 ore. Parcurgerea acestuia presupune coborârea în cele 3 doline și vizitarea balcoanelor. Cărarea coboară în Dolina 1. De acolo, adiacent traseului marcat, se poate ajunge în Dolina 2 prin portalul spectaculos. În capătul portalului se aude cursul de apă. Din Dolina 1 poteca urcă puțin după care din nou coboară pentru a vizita Dolina 3. Și aici este o peșteră de dimensiuni mai mici pe care se poate merge spre cursul de apă.

Din Dolina 3 vom urca din nou, aproximativ 30 min pentru a ajunge la limita superioară a dolinelor. Urmăm apoi traseul care ne duce spre balcoane. Ele reprezintă câteva puncte de belvedere, aflate în partea superioara a pereților ce împrejmuiesc dolinele. Traseul se încheie revenind la drumul pietruit aproape de Glăvoi.

În Cetățile Ponorului se întâlnesc apele supraterane care vin din zona Glăvoi, cu cele subterane care provin din Poiana Ponor. Acestea din urma intră în subteran din nou în Cetăți Ponorului și reies la suprafață în Cheile Galbenei.

Poiana Ponor și Izbucul Ponor

La scurt timp după ce am încheiat Circuitul Cetățile Ponorului, a început o ploaie puternică. Furtuna a inundat valea pârâului care curge prin Glăvoi. După ce s-a oprit ploaia, am decis sa merg spre Poiana Ponor. Cursul de apă care ajunge trece prin poiană, ajunge la suprafață prin Izbucul Ponor. Fiind imediat după ploaie, cantitatea de apă era mare, iar zgomotul ieșirii acesteia de sub stânci era asurzitor.

Când sunt precipitații abundente, precum în acea zi, în Poiana Ponor se formează un lac. Practic, râul care curge prin poiana intră în pământ, prin niște sorburi. Când cantitatea de precipitații este mare, respectiv debitul râului ridicat, aceste sorburi nu mai fac față volumului de apa. Astfel, ia naștere un lac temporar.

Ajuns înapoi la cort, am verificat dacă am fost inundat pe durata ploii de mai devreme. La finalul zilei, m-am bucurat din nou de afinișul din apropiere, pentru a culege niște afine. Mi-am încheiat ziua pornind focul și gătind niște carne pe Torța Suedeză.

Circuitul Galbenei: Izbucul Galbenei, Cheile Galbenei & Peștera Ghețarul Focul Viu

Daca în ziua anterioară am vizitat Cetățile Ponorului și Poiana Ponor, următorul obiectiv din Parcul Natural Apuseni a fost Circuitul Galbenei. Acesta este unul dintre cele mai frumoase circuite care se pot face în Munții Apuseni. Întregul traseu se desfășura astfel: Cabana Padiș – Izbucul Ponor – Poiana Ponor – Cetățile Ponorului – Izbucul Galbenei – Cheile Galbenei – Cascada Evantai – Poiana Florilor – Peștera Ghețarul Focul Viu – Glăvoi – Cabana Padiș.

Circuitul Galbenei se poate scurta, dacă punctul de plecare este zona de campare Glăvoi (La Grajduri). Se intra pe traseu din drumul pietruit, ca si cum am merge la Cetățile Ponorului, la punctele de belvedere de la balcoane. În loc să coborâm în doline, la prima bifurcație intram pe marcajul Punct Galben de unde mai avem 1,5 ore până la intrarea în chei. După o coborâre de aproximativ o oră, ajungem la Izbucul Galbenei. Aici ies la suprafață apele râului Galbena la suprafață și începutul Cheilor Galbenei.

Traseul prin chei se face pe cărări abrupte, pe latura stângă a cheilor și pentru a-l parcurge este nevoie de puțină experiență montană. Pe alocuri sunt lanțuri sau sârme (cabluri) metalice, cu care te poți ajuta la urcare sau coborâre. Ajunși la Cascada Evantai (fie prin peșteră, fie pe afara), traseul se poate continua prin albia râului, dacă nivelul apei este scăzut și nu te deranjează să te uzi puțin. Alternativ, se poate merge pe peretele stâng, utilizând cablurile prinse în stâncă.

La capătul inferior al cheilor ne intersectam cu un drum pietruit. Imediat îl abandonam pentru a urca pe cărare spre Poiana Florilor. Înainte de o urcare susținută de aproximativ 1 – 1,5 ore spre Peștera Ghețarul Focul Viu, putem sa ne facem provizii de apă, de la un mic izvor aflat la capătul poienii, lângă un stâlp indicator.

Se pare ca de Peștera Ghețarul Focul Viu este închisă publicului larg, cel mai probabil pentru a conserva mai bine ghețarul din interior. Ca mărime, este al 2-lea ghețar subteran din Romania, după Ghețarul Scărișoara.

De la Focul Viu traseul de coborâre spre Glăvoi este lin și relaxant, printre brazi si tufe de afine. Dacă tot vorbim de afine, zona Padiș e foarte bogată în afinișuri. Aveam afine chiar în spatele locului meu de campare și aproape în fiecare după-masă după întoarcerea de pe trasee, mă respectam cu o porție de afine proaspăt culese.

Peștera Cetățile Rădesei și Circuitul Cheile Someșului Cald

Ultimul traseu mai lung pe care l-am abordat este poate cel mai complex dintre toate. E vorba de Circuitul Someșului Cald și Peștera Cetățile Rădesei. Am lăsat mașina după Șaua Vărășoaia, lângă niște mormane de bușteni proaspăt tăiați și am pornit pe cărare spre intrarea în chei. Era soare afară și speram să nu se înnoreze sau să înceapă ploaia.

Primul obiectiv de pe traseu este Peștera Cetățile Rădesei. Cărarea intră în Peștera Cetățile Rădesei, urmând cursul de apă. În prima parte a peșterii, lumina pătrunde din când în când prin 5 deschideri în tavanul acesteia. Dacă nivelul apei este ridicat, se recomandă evitarea traseului prin peștera. La ieșire, spațiul se îngustează și înaintarea printre trunchiurile de copaci prinse în albia râului poate fi problematică.

Tăieri masive de păduri pe Circuitul Cheile Someșului Cald

Imediat după ieșirea din Cetățile Rădesei, ajungem în Poiana Rădesei, unde cărarea se bifurcă. În dreapta se urcă pe versantul drept al Cheilor Someșului Cald, după care se coboară la râu în partea inferioară a cheilor. Revenim în Poiana Rădesei pe versantul stâng, încheind astfel circuitul, câteva ore mai târziu. Acest traseu este puțin mai sălbatic decât Cheile Galbenei. Cărarea nu este la fel de bine întreținută. De multe ori suntem nevoiți să ne cățărăm sau să trecem pe sub trunchiuri groase de copaci doborâți de furtuni, sau de utilaje de exploatare forestieră.

Ajunși în capătul din aval al Cheilor Someșului Cald, în funcție de echipament, pregătire, nivelul apei și vreme, se poate reveni în Poiana Rădesei și prin albia râului, adică prin chei. Eu am înaintat cât am putut, dar după ce am căzut în apă cu tot cu rucsac și vedeam că ploaia măruntă nu se mai oprea, am renunțat. La întoarcerea pe versantul stâng, am intrat în Peștera Honu, după care am admirat de pe cărare Peretele Cuciulatei. Nu m-am mai abătut de la traseu pentru a vizita și Peștera Moloh.

La finalul Circuitului Cheilor Someșului Cald, pentru a nu parcurge din nou traseul prin Peștera Cetățile Rădesei, din Poiana Rădesei ocolim ieșirea din peștera, pe o cărare cu lanțuri ajutătoare, ce urca în partea dreapta. Trecem astfel pe lângă ferestrele care luminează interiorul peșterii.

Adevărata amploare a tăierilor de păduri poate fi observată chiar pe aceasta porțiune de traseu. Utilajele forestiere au ajuns practic până deasupra peșterii. Imaginea dezolanta a copacilor tăiați amintește de un peisaj apocaliptic. Așa de radicală a fost defrișarea, încât s-au tăiat inclusiv dintre copacii pe care exista marcajul traseului, Punct Roșu.

Îmi e greu să înțeleg cum e posibil să existe aprobări de exploatare forestieră, chiar in interiorul zonei protejate a Parcului Natural Apuseni.

Dacă vreți să vizitati niște chei asemănătoare, mai ușor accesibile, dar fără utilaje de despădurire, vă recomand Cheile Râmețului din județul Alba.

Traseul Pietrele Boghii

Un traseu mai scurt, care se poate face în zona Padiș, este traseul Pietrele Boghii. De la Cantonul Padiș, traseul dus-întors durează maximum 2 ore. În timpul urcării se poate observa fenomenul de inversiune de vegetație. Din loc în loc, poți afla informații interesante despre natură, de pe niște panouri informative.

La final, ajungem la un punct de belvedere spre apus, de unde se poate admira Amfiteatrul Boghii, o depresiune situata la limita vestica a Parcului Natural Apuseni.

Aceste trasee din Padiș nu sunt singurele pe care le putem parcurge în Parcul Natural Apuseni. Alternativ, puteți vedea Vârful Biserica Moțului, Circuitul Lumea Pierdută sau Groapa Ruginoasă. Există trasee mai lungi, pe care, ieșind din parc, puteți merge spre Arieșeni, Ghețarul Scărișoara, Stâna de Vale sau Vlădeasa.

Voi ați vizitat Parcul Natural Apuseni până acum? Daca da, ce obiectiv sau traseu din zona Padiș v-a plăcut cel mai mult? Vă invit să scrieți răspunsul vostru într-un comentariu mai jos sau pe Canalul Youtube, în rubrica de comentarii de sub filme.

Resurse vizitare traseele turistice din Padiș – Apuseni

Aici sunt adunate link-urile spre cele 4 filme pe care le-am realizat, care împreună formează o serie despre Parcul Natural Apuseni – zona Padiș:

1: CU CORTUL IN PADIS. Organizarea zonei de campare. Pregatire trasee Padis Apuseni

2: FURTUNA LA MUNTE & trasee din Padis: CIRCUITUL CETATILE PONORULUI

3: Pe traseu: CIRCUITUL CHEILE GALBENEI, PESTERA GHETARUL FOCUL VIU

4: TAIERI DE PADURI pe traseu: CIRCUITUL CHEILE SOMESULUI CALD

În ceea ce privește cazarea în Parcul Natural Apuseni, prima variantă ar fi să stați cu cortul. Articolul anterior este centrat în jurul mersului cu cortul în zona Padiș. Dacă aveți nevoie de mai mult confort, puteți verifica oferta de cazare pensiuni de pe un site partener (hotero.ro)

Fotografiile din albumul: 2019.08.22-29 – Padis

În articolul anterior veți găsi harta traseelor turistice din zona Padis – Parcul Natural Apuseni

Playlist filme ROMÂNIA

The post Ghid trasee zona PADIȘ – Parcul Natural Apuseni appeared first on PlecațiDeparte.ro.