În acest articol voi aborda cele mai importante trasee turistice pe care le puteți vizita în zona Padiș – Parcul Natural Apuseni. Printre paragrafe și fotografii veți regăsi 3 filme. Am încercat să evidențiez motivele pentru care Munții Apuseni este una dintre cele mai complexe și frumoase zone naturale, pe care încă, le mai puteți vizita în România. Veți înțelege de ce spun și subliniez încă, după ce vizionați filmele.

Ca să vă fie mai ușor să transpuneți notițele de mai jos în realitate, vă recomand Harta traseelor turistice din zona Padiș, pe care o puteți descărca de aici.

Traseul Circuitul Cetățile Ponorului

Odată ce am încheiat pregătirile din zona de campare (vezi articolul anterior) am pornit pe primul și poate cel mai popular traseu, respectiv Circuitul Cetățile Ponorului.

Cetățile Ponorului constituie o drumeție relativ ușoară. În varianta ei cea mai simplă, pornește din Glăvoi, sau La Grajduri, una dintre cele două zone de campare din Parcul Natural Apuseni. Traseul Cetățile Ponorului este marcat cu Punct albastru și parțial cu Punct galben, în funcție de traseul mai larg de pe care ajungem acolo.

Circuitul Cetățile Ponorului durează aproximativ 5 ore. Parcurgerea acestuia presupune coborârea în cele 3 doline și vizitarea balcoanelor. Cărarea coboară în Dolina 1. De acolo, adiacent traseului marcat, se poate ajunge în Dolina 2 prin portalul spectaculos. În capătul portalului se aude cursul de apă. Din Dolina 1 poteca urcă puțin după care din nou coboară pentru a vizita Dolina 3. Și aici este o peșteră de dimensiuni mai mici pe care se poate merge spre cursul de apă.

Din Dolina 3 vom urca din nou, aproximativ 30 min pentru a ajunge la limita superioară a dolinelor. Urmăm apoi traseul care ne duce spre balcoane. Ele reprezintă câteva puncte de belvedere, aflate în partea superioara a pereților ce împrejmuiesc dolinele. Traseul se încheie revenind la drumul pietruit aproape de Glăvoi.

În Cetățile Ponorului se întâlnesc apele supraterane care vin din zona Glăvoi, cu cele subterane care provin din Poiana Ponor. Acestea din urma intră în subteran din nou în Cetăți Ponorului și reies la suprafață în Cheile Galbenei.

Poiana Ponor și Izbucul Ponor

La scurt timp după ce am încheiat Circuitul Cetățile Ponorului, a început o ploaie puternică. Furtuna a inundat valea pârâului care curge prin Glăvoi. După ce s-a oprit ploaia, am decis sa merg spre Poiana Ponor. Cursul de apă care ajunge trece prin poiană, ajunge la suprafață prin Izbucul Ponor. Fiind imediat după ploaie, cantitatea de apă era mare, iar zgomotul ieșirii acesteia de sub stânci era asurzitor.

Când sunt precipitații abundente, precum în acea zi, în Poiana Ponor se formează un lac. Practic, râul care curge prin poiana intră în pământ, prin niște sorburi. Când cantitatea de precipitații este mare, respectiv debitul râului ridicat, aceste sorburi nu mai fac față volumului de apa. Astfel, ia naștere un lac temporar.

Ajuns înapoi la cort, am verificat dacă am fost inundat pe durata ploii de mai devreme. La finalul zilei, m-am bucurat din nou de afinișul din apropiere, pentru a culege niște afine. Mi-am încheiat ziua pornind focul și gătind niște carne pe Torța Suedeză.

Circuitul Galbenei: Izbucul Galbenei, Cheile Galbenei & Peștera Ghețarul Focul Viu

Daca în ziua anterioară am vizitat Cetățile Ponorului și Poiana Ponor, următorul obiectiv din Parcul Natural Apuseni a fost Circuitul Galbenei. Acesta este unul dintre cele mai frumoase circuite care se pot face în Munții Apuseni. Întregul traseu se desfășura astfel: Cabana Padiș – Izbucul Ponor – Poiana Ponor – Cetățile Ponorului – Izbucul Galbenei – Cheile Galbenei – Cascada Evantai – Poiana Florilor – Peștera Ghețarul Focul Viu – Glăvoi – Cabana Padiș.

Circuitul Galbenei se poate scurta, dacă punctul de plecare este zona de campare Glăvoi (La Grajduri). Se intra pe traseu din drumul pietruit, ca si cum am merge la Cetățile Ponorului, la punctele de belvedere de la balcoane. În loc să coborâm în doline, la prima bifurcație intram pe marcajul Punct Galben de unde mai avem 1,5 ore până la intrarea în chei. După o coborâre de aproximativ o oră, ajungem la Izbucul Galbenei. Aici ies la suprafață apele râului Galbena la suprafață și începutul Cheilor Galbenei.

Traseul prin chei se face pe cărări abrupte, pe latura stângă a cheilor și pentru a-l parcurge este nevoie de puțină experiență montană. Pe alocuri sunt lanțuri sau sârme (cabluri) metalice, cu care te poți ajuta la urcare sau coborâre. Ajunși la Cascada Evantai (fie prin peșteră, fie pe afara), traseul se poate continua prin albia râului, dacă nivelul apei este scăzut și nu te deranjează să te uzi puțin. Alternativ, se poate merge pe peretele stâng, utilizând cablurile prinse în stâncă.

La capătul inferior al cheilor ne intersectam cu un drum pietruit. Imediat îl abandonam pentru a urca pe cărare spre Poiana Florilor. Înainte de o urcare susținută de aproximativ 1 – 1,5 ore spre Peștera Ghețarul Focul Viu, putem sa ne facem provizii de apă, de la un mic izvor aflat la capătul poienii, lângă un stâlp indicator.

Se pare ca de Peștera Ghețarul Focul Viu este închisă publicului larg, cel mai probabil pentru a conserva mai bine ghețarul din interior. Ca mărime, este al 2-lea ghețar subteran din Romania, după Ghețarul Scărișoara.

De la Focul Viu traseul de coborâre spre Glăvoi este lin și relaxant, printre brazi si tufe de afine. Dacă tot vorbim de afine, zona Padiș e foarte bogată în afinișuri. Aveam afine chiar în spatele locului meu de campare și aproape în fiecare după-masă după întoarcerea de pe trasee, mă respectam cu o porție de afine proaspăt culese.

Peștera Cetățile Rădesei și Circuitul Cheile Someșului Cald

Ultimul traseu mai lung pe care l-am abordat este poate cel mai complex dintre toate. E vorba de Circuitul Someșului Cald și Peștera Cetățile Rădesei. Am lăsat mașina după Șaua Vărășoaia, lângă niște mormane de bușteni proaspăt tăiați și am pornit pe cărare spre intrarea în chei. Era soare afară și speram să nu se înnoreze sau să înceapă ploaia.

Primul obiectiv de pe traseu este Peștera Cetățile Rădesei. Cărarea intră în Peștera Cetățile Rădesei, urmând cursul de apă. În prima parte a peșterii, lumina pătrunde din când în când prin 5 deschideri în tavanul acesteia. Dacă nivelul apei este ridicat, se recomandă evitarea traseului prin peștera. La ieșire, spațiul se îngustează și înaintarea printre trunchiurile de copaci prinse în albia râului poate fi problematică.

Tăieri masive de păduri pe Circuitul Cheile Someșului Cald

Imediat după ieșirea din Cetățile Rădesei, ajungem în Poiana Rădesei, unde cărarea se bifurcă. În dreapta se urcă pe versantul drept al Cheilor Someșului Cald, după care se coboară la râu în partea inferioară a cheilor. Revenim în Poiana Rădesei pe versantul stâng, încheind astfel circuitul, câteva ore mai târziu. Acest traseu este puțin mai sălbatic decât Cheile Galbenei. Cărarea nu este la fel de bine întreținută. De multe ori suntem nevoiți să ne cățărăm sau să trecem pe sub trunchiuri groase de copaci doborâți de furtuni, sau de utilaje de exploatare forestieră.

Ajunși în capătul din aval al Cheilor Someșului Cald, în funcție de echipament, pregătire, nivelul apei și vreme, se poate reveni în Poiana Rădesei și prin albia râului, adică prin chei. Eu am înaintat cât am putut, dar după ce am căzut în apă cu tot cu rucsac și vedeam că ploaia măruntă nu se mai oprea, am renunțat. La întoarcerea pe versantul stâng, am intrat în Peștera Honu, după care am admirat de pe cărare Peretele Cuciulatei. Nu m-am mai abătut de la traseu pentru a vizita și Peștera Moloh.

La finalul Circuitului Cheilor Someșului Cald, pentru a nu parcurge din nou traseul prin Peștera Cetățile Rădesei, din Poiana Rădesei ocolim ieșirea din peștera, pe o cărare cu lanțuri ajutătoare, ce urca în partea dreapta. Trecem astfel pe lângă ferestrele care luminează interiorul peșterii.

Adevărata amploare a tăierilor de păduri poate fi observată chiar pe aceasta porțiune de traseu. Utilajele forestiere au ajuns practic până deasupra peșterii. Imaginea dezolanta a copacilor tăiați amintește de un peisaj apocaliptic. Așa de radicală a fost defrișarea, încât s-au tăiat inclusiv dintre copacii pe care exista marcajul traseului, Punct Roșu.

Îmi e greu să înțeleg cum e posibil să existe aprobări de exploatare forestieră, chiar in interiorul zonei protejate a Parcului Natural Apuseni.

Dacă vreți să vizitati niște chei asemănătoare, mai ușor accesibile, dar fără utilaje de despădurire, vă recomand Cheile Râmețului din județul Alba.

Traseul Pietrele Boghii

Un traseu mai scurt, care se poate face în zona Padiș, este traseul Pietrele Boghii. De la Cantonul Padiș, traseul dus-întors durează maximum 2 ore. În timpul urcării se poate observa fenomenul de inversiune de vegetație. Din loc în loc, poți afla informații interesante despre natură, de pe niște panouri informative.

La final, ajungem la un punct de belvedere spre apus, de unde se poate admira Amfiteatrul Boghii, o depresiune situata la limita vestica a Parcului Natural Apuseni.

Aceste trasee din Padiș nu sunt singurele pe care le putem parcurge în Parcul Natural Apuseni. Alternativ, puteți vedea Vârful Biserica Moțului, Circuitul Lumea Pierdută sau Groapa Ruginoasă. Există trasee mai lungi, pe care, ieșind din parc, puteți merge spre Arieșeni, Ghețarul Scărișoara, Stâna de Vale sau Vlădeasa.

Voi ați vizitat Parcul Natural Apuseni până acum? Daca da, ce obiectiv sau traseu din zona Padiș v-a plăcut cel mai mult? Vă invit să scrieți răspunsul vostru într-un comentariu mai jos sau pe Canalul Youtube, în rubrica de comentarii de sub filme.

Resurse vizitare traseele turistice din Padiș – Apuseni

Aici sunt adunate link-urile spre cele 4 filme pe care le-am realizat, care împreună formează o serie despre Parcul Natural Apuseni – zona Padiș:

1: CU CORTUL IN PADIS. Organizarea zonei de campare. Pregatire trasee Padis Apuseni

2: FURTUNA LA MUNTE & trasee din Padis: CIRCUITUL CETATILE PONORULUI

3: Pe traseu: CIRCUITUL CHEILE GALBENEI, PESTERA GHETARUL FOCUL VIU

4: TAIERI DE PADURI pe traseu: CIRCUITUL CHEILE SOMESULUI CALD

În ceea ce privește cazarea în Parcul Natural Apuseni, prima variantă ar fi să stați cu cortul. Articolul anterior este centrat în jurul mersului cu cortul în zona Padiș. Dacă aveți nevoie de mai mult confort, puteți verifica oferta de cazare pensiuni de pe un site partener (hotero.ro)

Fotografiile din albumul: 2019.08.22-29 – Padis

În articolul anterior veți găsi harta traseelor turistice din zona Padis – Parcul Natural Apuseni

Playlist filme ROMÂNIA

The post Ghid trasee zona PADIȘ – Parcul Natural Apuseni appeared first on PlecațiDeparte.ro.

Organizarea excursiei și camparea în Parcul Natural Apuseni

Pentru că locuiesc relativ aproape, am avut ocazia de nenumărate ori să ajung în Apuseni, de la 1 zi până la două săptămâni. În aceasta excursie am stat 6 nopți cu cortul, dintre care, primele două în compania prietenilor.

Orice excursie reușită, începe cu organizarea constructivă a locului de campare. Nu îmi plac zonele aglomerate și după ce în urmă cu câțiva ani am găsit locul pe care îl veți vedea în filmul de mai jos, de fiecare dată când am mers în Padiș, am campat tot aici. Teoretic, în Parcul Natural Apuseni există 2 zone de campare oficiale: Glăvoi și Cabana Padiș. Totuși, nu consider că e un sacrilegiu ca folosesc alt loc de campare, pentru că fac parte din acea categorie de oameni care respectă natura. După ce plec dintr-un loc în care am pus cortul, după mine nu rămâne decât iarba culcata de unde așezasem cortul și eventual locul de foc, dacă nu era unul dinainte.

Cum alegem locul de campare?

Locul de campare îl alegem ținând cont de următoarele aspecte:

– câte nopți vom dormi cu cortul în locul respectiv: factorii de mai jos au importanță diferită dacă dormim o noapte, după care adunăm totul și plecăm sau dacă dormim mai multe nopți

– tipul de cort: mic, mare, simplu sau cu folie dublă, ca să știm cum ne adaptăm la condițiile din teren

– solul: de preferință uscat și într-o zonă în care nu băltește apa (în cazul în care plouă) și cât mai moale

– apropierea de pădure: personal, prefer sa campez la liziera unei păduri nu în pădure

– mișcarea soarelui pe cer: în măsura posibilităților, aleg locul în care pun cortul în așa fel încât dimineața să fiu în umbră, sa nu se supraîncălzească cortul și să pot dorm cât mai mult, dacă e nevoie

– accesul la apa pentru spălare: un pârâu sau izvor în apropiere, e esențial pentru mine (vezi filmul de mai sus)

Aceste repere sunt valabile oriunde, nu doar într-o excursie cu cortul în Munții Apuseni.

Am avut ocazia să stau cu cortul în fel de fel de condiții, de la plaje exotice (vezi insula Marak – Sumatra), până la vulcani activi (vezi Marapi – Sumatra), soluri aride și stâncoase sau culmi abrupte. Cel mai bine este să folosim simțul comun pentru a nu ne expune la nici un pericol.

În spatele zonei de campare pe care am ales-o există un pârâu cu apă rece ca gheața. Acolo, la umbră, era „frigiderul” sau locul unde păstram mâncarea mai perisabilă și băutura. Pârâiașul era de asemenea locul unde mă spălam sau chiar făceam baie, pentru că stând mai multe zile, e absolut necesar.

Hărți, trasee și climă în zona Padiș

Parcul Natural Munții Apuseni este o zona bogată în obiective turistice. Recomand folosirea unei hărți pentru ca zona Munților Apuseni e împânzită de trasee turistice. Harta mea pe hârtie e mai veche, dar e la fel de bună ca și una nouă sau alte hărți mobile, accesibile de pe telefon sau tabletă. Dacă vă ajută, pentru Parcul Natural Apuseni, puteți deschide și downloada la rezoluție maximă fotografia de mai jos. De asemenea puteți fotografia fragmente din harta detaliată a parcului, de pe panourile informative din Glăvoi și de la Cabana Padiș, dar să vă asigurați că vă ține bateria pe toată durata traseului.

Harta Parcul Natural Apuseni - zona Padis

1 file(s) 19.94 MB

Download

Zona Parcului Natural Apuseni este un dintre cele mai umede din România, tot timpul anului. Ploile sunt frecvente, chiar și în luna August. Dacă dimineața e caldă și însorită asta nu înseamnă că după-masă nu poate fie furtună. E bine sa fim echipați corespunzător, atât pe traseu, cât și în zona de campare. Iarna e un capitol pe care probabil îl voi discuta cu altă ocazie, deoarece riscurile și pregătirile sunt de cu totul altă natură.

Organizarea rucsacului de drumeție pentru o zi

Pentru drumeții de o zi, e nevoie sa iei cu tine anumite lucruri. În acest film puteți vedea lucrurile de care țin cont când îmi organizez rucsacul de drumeție, înainte să merg pe traseu la munte. E vorba de organizarea rucsacului de tura sau a rucsacului de drumeție de o zi. În general aceste rucsacuri ajung până la dimensiune de până la 40l. Cele mai mari (60-80l) sunt rucsacuri de călătorie sau rucsacuri de excursie.

Felul în care îmi organizez rucsacul este subiectiv. Țin cont de factori precum ce anume urmează să vizitez, locul în care mă aflu (natură, munte, oraș), surse de aprovizionare (cu mâncare sau apă) și vreme (soare, ploaie, mixt).

Torța Suedeză – idee practică pentru a găti când mergi cu cortul

Torța Suedeză (sau Lumânarea Canadiană) este o metoda simplă, economică și eficientă de a face un foc, folosind doar un buștean. Aceasta metodă de a face focul a fost dezvoltată de armata suedeză, în timpul Războiului de 30 de Ani (1618-1648). Torța Suedeză poate fi folosită și atunci când solul este umed, sau chiar pe timpul iernii.

Odată aprinsă, Torța Suedeză poate arde câteva ore, în funcție de grosimea bușteanului. Uneltele de care ai avea nevoie sunt: un topor, o sârmă și eventual un patent. Se taie bușteanul în 4 sau 6 bucăți. Se cioplește partea din mijloc a fiecărei bucăți, pentru a forma un canal în axul bușteanului. Bușteanul se ridică deasupra solului câțiva centimetri, pentru ca focul să primească oxigen de jos. Se pune material inflamabil sau cărbuni în canalul format și se aprinde. Torța va arde încet, din interior spre exterior, făcând flacăra în partea superioară a bușteanului. Folosind un grătar sau două lemne, vasul de mâncare se poate așeza deasupra flăcării.

Torța Suedeză se poate folosi și ca sursă de încălzire într-o excursie cu cortul. Pentru asta este nevoie de o țeavă de cupru îndoită în formă de „S”. Mijlocul va trece pin canalul torței suedeza. Partea inferioară a țevii va fi poziționată în așa fel încât să nu intre fum în ea, la o oarecare distanță de buștean – aceasta reprezintă intrarea aerului. Partea superioară ar trebui să intre în cort. Astfel aerul care intră de jos în țeavă, va fi încălzit prin canalul torței suedeze și va ieși cald în interiorul cortului.

Concluzii

Mersul în excursie cu cortul (fie că mergi în Munții Apuseni sau oriunde altundeva) te aduce mai aproape de natură. Chiar dacă nu ai tot confortul de acasă sau al unei camere de hotel, e bine ca ocazional să îți pui în practică aptitudinile de organizare. Principalele idei de care ar trebui să ții cont sunt autosuficiența și respectul pentru natură.

Sper ca informațiile de mai sus să vă fie de folos, mai ales dacă plănuiți o excursie cu cortul în Munții Apuseni. Dacă vreți să completați cu idei sau experiențe personale, puteți scrie un comentariu mai jos, sau sub filmele de pe canalul Plecați Departe, pe Youtube. În articolul următor voi parcurge cele mai importante trasee turistice din Parcul Natural Apuseni, deci fiți pe fază!

Fotografiile din albumul: 2019.08.22-29 – Padis

Playlist filme ROMÂNIA

The post Excursie cu cortul în Parcul Natural Apuseni appeared first on PlecațiDeparte.ro.