Romania Road Trip 2 – octombrie 2010

1400km in 4 zile

Tene, un prieten de-al meu de pe vremea cand am fost plecat in Spania (2004-2005), a venit pentru cateva zile in vizita in Romania asa ca am profitat de ocazie si imreuna cu Vlad si Romeo, am pus cap la cap o noua excursie de cateva zile prin tara. Urma sa ne plimbam pe un traseu partial asemanator cu cel din septembrie, dar pentru 4 zile. Eram foarte curios ce impresie ii va lasa lui Tene, Romania hardcore, sau acea parte din tara care consider eu ca nu e dusa la extrem, nici cu partile rele (saracie, copii orfani si mizerie), nici cu partile bune (granarul Europei, avem de toate si romanii sunt daci 100%).

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Ziua 1: Am pornit dupamasa din Cluj cu intentia de a ne apropia cat mai mult de Pestera Ursilor. Peste tot pe unde ne opream faceam fel de fel de fotografii care peste ani cu siguranta for avea mai multa insemnatate decat acum. Am ajuns noaptea in Beius si desi era o zi de luni pensiunea de care am dat in centrul orasului era plina asa ca am iesit din oras si ne-am stabilit la primul motel, celebrul Motel Bertal (l-am cautat acum pe net si pe pagina cu fotografii are ceva virus!). Ce pot sa spun despre motel? La receptie era o domana care cadn am intrebat-o de wireless s-a uitat la noi confuza si ne-a spus ca nu stie ce e aia. Nu era nici un fel de internet la motel. Am facut un dus, literalmente cu schimbul, pentru ca intr-o camera furtunul de dus era rupt asa ca l-am luat de la ceilalti, dupa care am vrut sa mergem la masina sa ne luam niste mancare si ceva de baut, doar ca am constatat ca eram inchisi in interior. Dupa cateva minute de cautari am gasit o usa deschisa intr-un capat de coridor, si mergand pe langa piscina (da, are piscina si vara e un strand public pentru cel putin intreg Beiusul), ne-am dat seama ca masina e dincolo de poarta inchisa. Am sarit gardul, pentru ca deja striga foamea in noi, am luat plasele din masina si am revenit in camera, am mancat, am baut cateva beri si ne-am pus la somn.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Ziua 2: Dimineata, pe la amiaza, soarele stralucea pe cer asa ca ne-am facut rapid bagajele si am plecat spre Pestera Ursilor. Aveam cu noi niste pistoale de plastic, cu bile si dupa ce Romeo a l-a indreptat in gluma spre un om, acesta i-a spus sa nu arate cu pistolul spre tigani si l-a intrebat de permis de port arma. Am asteptat cam o jumatate de ora sa vina ghidul sa ne preia, pentru ca pestera se poate vizita doar in prezenta unui ghid. Individul era un tip anost si plictisit pe care am incercat sa il destind cu o gluma: La intrebarea: „Cum doriti sa fie turul? Interesant sau sa nu zic nimic?” I-am spus: „Plictisitor, ca de-aia am venit sa vizitam pestera. Sa nu stim nimic.” S-a atacat foarte tare, desi cred ca el a fost cel care si-a inceput discursul cam prost. A continuat sa fie acid, raspunzand foarte ironic la intrebarile venite din partea grupului, iar la un moment dat i-am spus ca nu mai are rost sa mai raspunda in doi peri daca nu vrea, ca ne mai putem documenta si noi cand ajungem acasa. Am tras de timp cat am putut si nu i-am dat nici un bacsis, desi stiam ca asta vrea, talharul. Am continuat traseul spre urmatorul punct de interes: Castelul Huneazilor. Se lasa noapte asa ca nu am mai prins castelul deschis. Dupa ce am facut cateva fotografii pe podul de la intrarea in castel, ne-am continuat drumul in ideea de a ne apropia cat mai mult de Cheile Nerei. Dincolo de Resita, am hotarat sa ramanem peste noapte in Carasova, langa Parcul National Semenic-Cheile Carasului. Ne-am inteles foarte greu cu un localnic, pana am aflat despre o pensiune de la drumul principal. In barul pensiunii erau cam 15 barbati si o femeie care, beti fiind, radeau si se simteau bine, dar nimeni nu intelegea ce vorbeau. Receptionerul de acolo ne-a spus ca erau croati si ca impreuna cu Carasova in zona aceea erau 7 sate de croati. La fel ca in prima zi, am mancat, am baut niste beri si ne-am pus la somn.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Ziua 3: Am pornit ceva mai devreme si la cum arata cerul dimineata, speram cu totii sa nu ploua. Am trecut prin Anina, un sat minier destul de pitoresc datorita caselor viu colorate strapunse de cate o cladire mai veche care statea sa se darame. Nu vreau sa gresesc, dar cred ca in Racasdia, inainte de a vira stanga spre Cheile Nerei, am facut o pauza intr-o benzinarie parasita unde dupa ce am facut niste fotografii am cerut niste directii de la o doamna care curata niste legume cu un cutit cat antebratul meu. Am facut si cu ea si copii ei niste fotografii, pana au aparut doi barbati (sotul si baitul doamnei cred). Am schimbat doua vorbe si cu ei si cand am vazut ca incep sa ii ceara lui Tene bani, ca l-au auzit ca e strain, i-am salutat si am plecat. Si tiganii sunt buni la ceva. Cheile Nerei-Beusnita sunt mai mari decat am crezut asa ca am ne-am plimbat vreo ora aproape de locul unde am lasat masina. Nu am vazut nici un alt turist, dar ca urmare a galagiei pe care o facem, ne-a acostat rangerul, putin mai prietenos ca si ghidul de la Pestera Ursilor, cu o formula prietenaosa: „Scopul si durata vizitei!”. Nu imi mai amintesc daca a spus sau nu „Buna ziua”. Ce importanta are, de fapt? Din Cheile Nerei urma sa mergem spre Dunare, la Moldova Veche si apoi sa coboram prin Defileul Dunarii spre Drobeta Turnu Severin. O protiune de 18km dintre Carbunari si Moldova Noua, ne-a dat de furca vreo doua ore. Nu era asfaltata asa cum aparea pe harta iar drumul forestier era destul de greu accesibil cu masina. Spre final, Tene, Romeo si cu mine ne-am dat jos sa ne plimbam putin. Ca sa scurtam o curba am coborat prin padure si la un momemt dat am auzit niste cum se rup niste ramuri si apoi o bufnitura. Romeo alunecase pe frunze si a cazut pe o portiune mai dreapta din drum, sclintindu-si putin piciorul. Cand a venit mai aproape, am vazut era murdar de parca a mers taras vreo 50 de metri. Noi ceilati, ca niste prieteni de treaba ce suntem, in loc sa empatizam cu durerile lui, am ras de ne-am prapadit. Nu ne-am mai oprit decat la primul restaurant kitsch-os la marginea drumului, undeva la intrarea in defileu. Am mancat bine, am ras cel putin la fel de bine si am mers mai departe. S-a innoptat rapid si nu am mai apucat sa vedem Defileul Dunarii. In Targu Jiu, am ajus pe la  11-12 noaptea, dar am decis sa continuam si sa cautam o pensiune in Ramnicu Valcea. Alta pensiune, alta poveste. Paznicul de la pensiune era un om foarte ciudat, care se incurca mai tare decat noi cu cheile si numerele camerelor. Pe de-o parte il inteleg, pensiunea era o casa cu vreo 4 intrari si pe fiecare intrare erau alte camere, cu 2, 3, 4 sau mai multe paturi, unele matrimoniale, altele normale, unele cu baie, altele cu baie pe hol si abia dupa vreo 20min ne-am reusit sa alegem o camera pe la prima intrare si una pe la a treia intrare. Nu am mai stat mult si ne-am pus la somn, nu inainte de a-l vedea pe Trololo pe youtube.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Ziua 4: Inanite sa plecam, am mers la receptie sa platim. Ca si pana acum, am incercat sa negociem pretul. Am intrebat „Cat costa?”. Doamna imi rapunde „80 de lei pe camera.” Eu intreb „Si nu este mai ieftin daca nu ne faceti factura?” Doamna imi raspunde putin ofensata „Cum sa fie mai ieftin? 70 de lei.” Am ras, i-am dat banii si am plecat. Am ajuns rapid la Curtea de Ages si ne-am indreptat spre Lacul Vidraru si respectiv Transfagarasan. Lacul si barajul erau la fel ca si in septembrie, in schimb Muntii Fagaras, cu zapada pe varfuri, au fost mult mai frumosi. Chiar si Tene, care are si el la activ vizite in cateva tari muntoasa precum Elvetia, Austria sau Franta, a ramas placut impresionat si de drum dar si de peisajele care se schimba la fiecare kilometru. Sus, la Lacul Balea, nu mai era aglomeratia din vara. Doar 2-3 corturi mai erau active. Pe unul dintre ele, chiar atunci incercau sa il construiasca niste muncitori si in timp ce ne uitam dupa un loc de parcare, unul dintre acestia era sa moara sub o grinda metalica din scheletul cortului. Si ca sa vezi sincronizare, cand am plecat, dupa vreo ora, toata instalatia noului cort a cazut, iar indivizii au trebuit sa ia lucrarea de la zero. Am facut cateva fotografii si jos la Balea Cascada dupa care, pe inserate am pornit spre casa. Am mai zabovit putin in Sibiu unde, dupa o plimbare prin centru vechi am gasit un loc unde am mancat si am baut o cafeluta.

Shashin Error:

No photos found for specified shortcode

Spre surprinderea mea, lui Tene i-a placut prin Romania mai mult decat am sperat amandoi. Spunea ca i se pare o tara pitoreasca, plina de contraste, unde normalul e anormal. Ultima parte nu stiu daca se referea la Vlad, la Romeo sau la mine. Cert este ca acesta este scopul unei caltorii, sa te surprinda placut, sa nu vezi lucruri pe care le stii de acasa, sa interactionezi cu lumea, sa incerci lucruri noi, sa ajungi in locuri despre care nu se vorbeste la televizor, sa te surprinzi pe tine, sa iti depasesti asteptarile si de ce nu, limitele. Consider ca o calatorie e mai bogata in experiente, trairi si intelepciune decat orice carte citita, orice poveste povestita sau orice credinta pe care fara sa vrei, societatea te indeamna sa o iei de buna.

Constat ca am omis sa scriu despre a doua excursie din Irlanda (sudul tarii), care cronologic, s-a intamplat inainte de prezentul articol si de Italia, adica la inceputul lunii octombrie. Revin cu fotografiile si povestea!

11-Oct-2010 16:08
11-Oct-2010 16:52
11-Oct-2010 17:41
 
11-Oct-2010 20:21
12-Oct-2010 10:03
12-Oct-2010 12:44
 
12-Oct-2010 12:45
12-Oct-2010 13:24
12-Oct-2010 13:24
 
12-Oct-2010 12:28
12-Oct-2010 12:31
12-Oct-2010 12:33
 
12-Oct-2010 13:48
12-Oct-2010 13:38
12-Oct-2010 14:05
 
12-Oct-2010 14:20
12-Oct-2010 14:21
12-Oct-2010 18:09
 
12-Oct-2010 19:23
13-Oct-2010 08:06
13-Oct-2010 09:48
 
13-Oct-2010 09:48
13-Oct-2010 09:53
13-Oct-2010 09:55
 
13-Oct-2010 09:18
13-Oct-2010 09:20
13-Oct-2010 10:10
 
13-Oct-2010 10:12
13-Oct-2010 10:12
13-Oct-2010 10:17
 
13-Oct-2010 10:17
13-Oct-2010 10:21
13-Oct-2010 10:21
 
13-Oct-2010 10:23
13-Oct-2010 10:23
13-Oct-2010 10:24
 
13-Oct-2010 10:27
13-Oct-2010 10:27
13-Oct-2010 10:50
 
13-Oct-2010 10:55
13-Oct-2010 12:36
 
13-Oct-2010 11:34
13-Oct-2010 11:46
13-Oct-2010 12:13
 
13-Oct-2010 12:16
13-Oct-2010 12:17
13-Oct-2010 12:19
 
13-Oct-2010 12:20
13-Oct-2010 13:22
13-Oct-2010 12:29
 
13-Oct-2010 13:19
13-Oct-2010 13:21
13-Oct-2010 13:30
 
13-Oct-2010 15:38
13-Oct-2010 15:42
13-Oct-2010 16:03
 
13-Oct-2010 16:13
13-Oct-2010 16:13
13-Oct-2010 19:36
 
13-Oct-2010 21:29
13-Oct-2010 21:32
14-Oct-2010 12:41
 
14-Oct-2010 13:20
14-Oct-2010 14:37
14-Oct-2010 13:39
 
14-Oct-2010 13:53
14-Oct-2010 14:39
14-Oct-2010 15:05
 
14-Oct-2010 15:15
14-Oct-2010 15:20
14-Oct-2010 15:31
 
14-Oct-2010 15:33
14-Oct-2010 15:36
14-Oct-2010 15:38
 
14-Oct-2010 15:51
14-Oct-2010 15:52
14-Oct-2010 15:54
 
14-Oct-2010 15:55
14-Oct-2010 16:09
14-Oct-2010 16:13
 
14-Oct-2010 16:15
14-Oct-2010 16:16
14-Oct-2010 16:24
 
14-Oct-2010 16:25
14-Oct-2010 16:34
14-Oct-2010 16:38
 
14-Oct-2010 16:42
14-Oct-2010 16:58
14-Oct-2010 16:59
 
14-Oct-2010 16:59
14-Oct-2010 17:05
14-Oct-2010 17:06
 
14-Oct-2010 17:09
14-Oct-2010 17:11
14-Oct-2010 17:11
 
14-Oct-2010 17:21
14-Oct-2010 17:21
14-Oct-2010 17:28
 

0 thoughts on “Romania Road Trip 2 – octombrie 2010

Leave a Reply