Bali – salată turistică la prețuri umflate – partea 2

2. Snorkeling și relaxare în Amed, în nord-estul insulei Bali

20 Iunie – Am îndesat strategic haine în rucsacul mare, l-am umplut și l-am fixat pe scuter, la picioare. Ioana și-a luat rucsacul ei în spate, rezemându-l pe capătul scaunului și am plecat spre Amed. Undeva pe drum ne-a prins o ploaie care ne-a forțat să facem o pauză de vreo jumătate de oră și cândva dupămasa, am ajuns la Lili, o româncă plecată de vreo 9 luni în Indonezia.

Ne-am bucurat toți trei să ne salutăm în limba noastră și să putem vorbi pe diverse teme fără să ne concentrăm prea mult asupra cuvintelor. Locuia într-o căsuță închiriată, la câteva minute de mers cu scuterul de plajă. De pe terasa spațioasă se mai auzea traficul din stradă, dar era mult mai liniștit decât în locurile prin care am fost până atunci. Nu puteam să nu mergem până la mare, înaninte să se întunece, așa că am văzut ocazia să vedem un apus colorat de printre bărcile pescărești de pe malul apei. Plaja era destul de murdară. Nici aici nu există conceptul de a nu arunca mizeria în râu sau în mare, dar cu toate astea era mai curat decât în alte părți. După lăsarea serii am mers împreună la un bar din Amed, la degustare de arak, o băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea fructelor de cocotier. Nu ne-a încântat foarte tare pentru că uneori e însoțit de un miros mai puțin plăcut, probabil de la fermentație.

Amed este un sat mic din nord-estul insulei Bali, care se susține din banii aduși de turiștii atrași de locurile de scufundări din zonă. Nu e cea mai populară destinație de pe insulă așa că tot timpul sunt locuri de cazare. Există o convenție între proprietarii celor câteva bărulețe din Amed. În fiecare seară turiștii se adună în alt bar ca să nu ai impresia ca toate sunt goale. O singură străduță străbate satul, de-a lungul litoralului, iar localurile și restaurantele sunt înșirate de-o parte și de alta a acesteia.

21 Iunie – Era soare când ne-am trezit. În spatele casei se vedea vulcanul Agung ce se ridică la mai mult de 3000m. După ce ne-am băut cafeaua am plecat împreună cu Lili în căutarea unei cascade, al cărei nume s-a pierdut undeva din vorbă în vorbă. Am urcat destul de mult cu scuterul în munții din împrejurimi, iar la indicațiile unui localnic am urmat o potecă ce cobora într-o vale de la marginea drumului. 15 minute mai târziu am ajuns la un râu mic și murdar ce străbătea acea porțiune de junglă. Ioana s-a panicat puțin, poate mai mult pentru că Lili ne-a spus că a văzut un țânțar ce transmite Dengue. Nu auzisem de boala asta când ne-am documentat despre Indonezi, dar lumea pe care am întâlnit-o aici ne-a tot spus de ea. Se transmite prin mușcături de țânțar, nu există vaccin preventiv, deci era un motiv bun să ne întoarcem la scuter. (Completare în 2017! Există vaccin împotriva Febrei Dengue!) Oricum a început ploaia și nu aveam pungă pentru aparatul foto decât la scuter. E plăcut să mergi prin ploaie când nu ai gândul că se va uda aparatul sau telefonul, în special în Bali, unde parcă era mai cald și mai umed decât în Jawa. S-a oprit la scut timp, pe măsură ce ieșeam dintre munți. Deja ne era poftă de o cafea și Lili ne-a dus la Diver’s Cafe, pe malul mării, la plaja Jemeluk.

Eu am băut rapid cafeaua, am fumat o țigară, le-am lăsat pe fete în povești, mi-am luat masca și am fugit în apă. Am găsit coralii în partea dreaptă a plajei, la vreo 10 metri de mal, ca în Mauritius. Eram în mediul meu acolo: toate culorile, formele și dimensiunile de corali, printre care înotau pești de și mai multe culori. Unii se apropiau curioși de mine, dar păstrau o oarecare distanță de siguranță. Paleta de culori și desene e greu de explicat în cuvinte. Unii aveau o culoare principală și una sau mai multe dungi orizontale sau verticale, unii într-o singură culoare alții în mai multe culori. La anumite specii dungile erau fluorescente. Alte specii prezentau pete multicolore pe tot corpul. O parte erau solitari, dar oricând găseai și bancuri de câteva zeci de pești de același fel, care fie înotau împreună într-o direcție, fie ciuguleau alge de pe câte-un bolovan. Nu am văzut pești celebri, dar nici nu mă documentasem în prealabil ca să știu ce să caut. Coralii, printre care mai stătea câte o stea de mare albastră, nemișcată, erau cel puțin la fel de impresionanți. Pe măsură ce apa se adâncea, coloniile de același tip de coral erau tot mai mari, unele de 5 metri în diamentru. Păcat că nu aveam aparat de fotografiat subacvatic. Am înainta până dincolo de o gemandură, care probabil marca un loc de scufundare și după mai multe scufundări în apnee, m-am reîntors spre mal. Curentul era cu mine pentru că mă împingea încet spre plajă. Mă odihneam lăsându-mă în voia apei, urmărind în continuare fauna de sub apă. Era așa de frumos, iar eu nu îmi puteam lua gândul de la cantitatea de mizerie pe care o generează indonezienii și care, direct sau indirect, tot în mare ajunge, periclitând existența acestui ecosistem sensibil.

Spre seară, am mâncat la un mic restaurant sandwich-uri europene, cu chiftea de pește marin, cartofi prăjiți, verdețuri și maioneză. Mâncarea este mai scumpă în Amed, chiar și cea indoneziană, dar ne era poftă, deci am cedat tentației.

22 Iunie – După cafeluța de dimineață, băută încet pe terasa casei, am plecat la snorkeling doar noi doi. În ziua aceea am văzut câțiva pești clovn (pentru cei care nu sunt fani ai vieții de sub apă, e vorba de peștișorul portocaliu cu dungi albe din animația Finding Nemo). Am stat în apă mai bine de o oră în apă, împreună cu Ioana și încă vreo oră la soare să ne uscăm. Stând la plajă, am simțit un cutremur. Pământul s-a mișcat ca și cum ar fi trecut un camion încărcat, foarte aproape de noi. Am aflat ulterior că a avut epicentrul undeva în mare, între Bali și Lombok, deci sub la sub 100km distanță și a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scala Richter. Bine că ne-a lovit foamea, că dacă am fi stat mai mult ne prăjeam ca racii. Soarele e foarte puternic în Indonezia. Nu observi schimbări ale culorii pielii decât peste câteva ore de la expunere, când poate fi prea târziu.

Am încheiat seara în cameră, în patul imens pe care îl aveam la dispoziție, cu ventilatorul pornit, în suntete de picuri de ploaie care cădeau pe acoperișul de bambus și ocazional câte un scuter cu toba de eșapament modificată, ce trecea în viteză pe stradă.

23 Iunie – S-a scumpit benzina. La pompă costă 0,65$ față de 0,45$ cât era înainte, iar la vânzătorii de la colțul străzii este 0,7$. Scumpirea e de aproape 50%, dar pentru noi este nesemnifivă. Se pare că protestele studenților din Makassar au fost inutile, așa cum de obicei sunt. Am mers la plaja Banyuning, la est de Amed, unde ne-am așezat la o terasă umbrită, ascunsă între copaci, chiar pe malul mării. Valurile erau mai puternice, iar plaja era cu pietre, dar am intrat în apă pentru că aflasem că undeva, aproape de mal se află o epavă a unui mic vas japonez. Apa era tulbure în primul metru de la suprafață, probabil din cauza valurilor, dar sub acea porțiune era limpede. Diversitatea de corali și pești depășea dimensiunea de la plaja Jemeluk. La prima intrare pentru snorkeling, nu am găsit epava, cu toate că am ieșit destul de mult în larg, înotând în toate direcțiile. Am mai cerut niște lămuriri la cafenea, am mai intrat o dată în apă și am găsit-o la mai puțin de 30m de mal, perpendiculară pe linia plajei. Nu se puteau observa decât câteva grinzi (dacă termenul e altul scuzați-mă, dar nu am avut corabie) și o parte din cocă. Erau încărcate de corali multicolori printre care o sumedenie de pești își căutau ascunzișul. Mi se făcea poftă de scufundare, cu butelie, dar mai aștept până ajungem într-un loc unde vom sta mai mult, să mă documentez despre locații de scufundări interesante. Scufundările sunt mai scumpe decât în Turcia (cel puțin dublu) și vreau să mă asigur că dacă tot plătesc niște bani, măcar să merg într-un loc care să ma lase gură-cască.

24 Iunie – Am pornit cu Ioana să explorăm coasta la est de Amed. Pe măsură ce ne depărtam de Amed, ne intersectam cu tot mai puțini turiști. Odată ce am lăsat în spate plaja Banyuning, drumul șerpuia printre sate în care lumea întorcea privirea după noi. Ne-am depărtat apoi de coastă, urcând până la un punct de belvedere. Am admirat cât se vedea din sudul insulei Bali, după care ne-am abătut de la șoseaua principală și am coborât din nou spre mare. Am venit cam o oră pe scuter și era cazul să facem o baie. În vale, îngesuit între doi versanți stâncoși, am găsit un sat pescăresc. Pe plaja largă cu nisip negru erau parcate zeci de barci ale localnicilor. La orizont vedeam silueta insulei vecine, Lombok. Cei câțiva copii care au venit în fugă să vorbească cu noi, ne-au spus că plaja se cheamă Longbeach. Nu am reținut numele indonezian pe care ni l-au spus, iar pe net am găsit doar două fotografii, deci nu sunt sigur dacă e vorba despre plaja Seraya Beluhu sau alta.

Am mâncat ce ne luasem la pachet dintr-unul din satele de pe drum, apoi am intrat în apă, la snorkeling. Dincolo de valurile de la mal, vizibilitatea era foarte bună. Pe pietrele mari care ieșeau din nisip ca niște vârfuri de aisberg, stăteau prinși zeci de corali rotunzi. Priveam de sus o grădină cu buchete de flori dintre care nu lipseau peștișorii colorați. Apa era mai rece aici, probabil alimentată de curenți din Oceanul Indian, așa că după o jumătate de oră am ieșit și am pornit spre casă. La întoarceree, aproape de Amed, am găsit dat peste warung-ul unei doamne care vindea la stradă mâncare tradițională la preț decent. Ne-am luat din nou un pachet cu bunătăți, pe care l-am mâncat acasă înainte de somn. Găsisem în ultima seara din Amed, mâncare la preț neturistic și ăncepeam să ducem dorul acestui loc simpatic și liniștit din Bali. Ne-a prins foarte bine pauza asta de câteva zile, mai ales după instabilitatea și inconsecvențele de până acum. Pașii nostri urmau să o ia spre sud, spre Kuta, cel mai turistic loc din toată Indonezia, unde anual mii de turiști din toată lumea, vin pentru surf și petreceri.

17-Jun-2013 07:11
17-Jun-2013 07:11
17-Jun-2013 07:24
 
17-Jun-2013 08:53
17-Jun-2013 08:53
17-Jun-2013 08:54
 
17-Jun-2013 08:54
19-Jun-2013 17:50
20-Jun-2013 11:28
 
20-Jun-2013 11:28
20-Jun-2013 11:59
20-Jun-2013 11:59
 
20-Jun-2013 12:00
20-Jun-2013 12:00
20-Jun-2013 12:00
 
20-Jun-2013 12:01
20-Jun-2013 12:01
20-Jun-2013 12:02
 
21-Jun-2013 02:49
21-Jun-2013 02:49
21-Jun-2013 02:53
 
21-Jun-2013 02:53
21-Jun-2013 02:58
21-Jun-2013 02:59
 
21-Jun-2013 03:00
21-Jun-2013 04:51
21-Jun-2013 04:58
 
21-Jun-2013 05:01
21-Jun-2013 05:10
21-Jun-2013 05:14
 
21-Jun-2013 05:17
21-Jun-2013 05:20
21-Jun-2013 05:23
 
21-Jun-2013 05:24
21-Jun-2013 05:45
21-Jun-2013 05:46
 
21-Jun-2013 05:51
21-Jun-2013 05:51
21-Jun-2013 05:52
 
21-Jun-2013 05:54
21-Jun-2013 05:54
21-Jun-2013 05:54
 
21-Jun-2013 05:54
21-Jun-2013 06:13
21-Jun-2013 06:13
 
21-Jun-2013 06:13
21-Jun-2013 06:14
21-Jun-2013 06:21
 
21-Jun-2013 06:21
21-Jun-2013 06:25
21-Jun-2013 06:25
 
21-Jun-2013 06:25
21-Jun-2013 06:25
21-Jun-2013 06:27
 
21-Jun-2013 06:31
21-Jun-2013 06:32
21-Jun-2013 06:32
 
21-Jun-2013 06:33
21-Jun-2013 06:33
21-Jun-2013 06:35
 
21-Jun-2013 06:35
21-Jun-2013 06:55
21-Jun-2013 06:55
 
21-Jun-2013 06:56
21-Jun-2013 06:58
21-Jun-2013 06:59
 
21-Jun-2013 07:03
21-Jun-2013 08:17
21-Jun-2013 09:16
 
21-Jun-2013 09:17
21-Jun-2013 09:17
21-Jun-2013 09:18
 
21-Jun-2013 09:18
21-Jun-2013 09:18
22-Jun-2013 03:07
 
23-Jun-2013 06:09
23-Jun-2013 06:10
23-Jun-2013 06:10
 
23-Jun-2013 06:11
23-Jun-2013 09:56
23-Jun-2013 09:58
 
23-Jun-2013 09:59
23-Jun-2013 10:00
23-Jun-2013 10:02
 
23-Jun-2013 13:57
23-Jun-2013 14:01
23-Jun-2013 14:24
 
23-Jun-2013 14:32
23-Jun-2013 15:12
23-Jun-2013 15:14
 
23-Jun-2013 15:28
23-Jun-2013 15:35
23-Jun-2013 15:38
 
23-Jun-2013 15:57
23-Jun-2013 16:07
23-Jun-2013 16:10
 
24-Jun-2013 07:53
24-Jun-2013 07:53
24-Jun-2013 07:54
 
24-Jun-2013 08:09
24-Jun-2013 08:10
24-Jun-2013 08:22
 
24-Jun-2013 08:23
24-Jun-2013 08:25
24-Jun-2013 08:35
 
24-Jun-2013 08:50
24-Jun-2013 08:52
24-Jun-2013 09:02
 
24-Jun-2013 09:02
24-Jun-2013 09:03
24-Jun-2013 09:03
 
24-Jun-2013 09:04
24-Jun-2013 09:04
24-Jun-2013 09:04
 
24-Jun-2013 09:07
24-Jun-2013 09:08
24-Jun-2013 09:09
 
24-Jun-2013 09:10
24-Jun-2013 09:12
24-Jun-2013 09:12
 
24-Jun-2013 09:46
24-Jun-2013 09:48
24-Jun-2013 09:50
 
24-Jun-2013 09:52
24-Jun-2013 10:06
24-Jun-2013 10:14
 
24-Jun-2013 10:14
24-Jun-2013 10:15
24-Jun-2013 10:25
 
24-Jun-2013 10:26
24-Jun-2013 10:27
24-Jun-2013 10:35
 
24-Jun-2013 10:36
24-Jun-2013 11:31
24-Jun-2013 11:34
 
24-Jun-2013 11:36
24-Jun-2013 11:39
24-Jun-2013 11:39
 
24-Jun-2013 11:41
24-Jun-2013 11:41
24-Jun-2013 11:42
 
24-Jun-2013 11:42
24-Jun-2013 11:44
24-Jun-2013 11:44
 
24-Jun-2013 11:47
24-Jun-2013 11:49
24-Jun-2013 15:18
 
25-Jun-2013 04:44
25-Jun-2013 05:59
25-Jun-2013 05:59
 
25-Jun-2013 05:59
25-Jun-2013 05:59
25-Jun-2013 05:59
 

:: va urma ::

Te poate interesa: 10 obiective turistice gratis in Bali

PlecatiDeparte youtube channel

Playlist filme BALI

One thought on “Bali – salată turistică la prețuri umflate – partea 2

Leave a Reply